Butadeina

Îngrijorată de limitarea resurselor petrolifere și problemele ce țin de mediu, compania Michelin intenționează să demareze un proiect de cercetare prin care dorește să utilizeze materiale regenerabile, precum lemnul, paiele sau chiar sfecla de zahăr în procesul fabricării cauciucurilor.

Proiectul poartă numele de Fluturele Bio (“Bio Butterfly”) și se va întinde pe o durată de 8 ani, iar costurile acestuia se vor ridica la 52 milioane de euro.

În momentul de față compania produce cauciucuri utilizând două ingrediente: butadeina și cauciuc natural extras din scoarță de copac. Se așteaptă ca până în 2020 butadeina să fie un ingredient greu de obținut, drept pentru care este necesară implementarea unui noi formule, bazată pe combustibili bio.

Ideea de bază o reprezintă folosirea materiei organice aflată în descompunere unde biomasa este fermentată pentru producerea alcoolului, iar rezultatul final îl va reprezenta bio-butadeina.

Rămîne de văzut dacă acest proiect va fi unul fezabil, timpul fiind arbitrul care va decide acest lucru.

Referințe:

TheGuardian, Franchofilia, transporteinformativo.

• Incalzitori mecanici. Exista mecanisme care transforma o cantitate mica de energie mecanica in mari cantitati de caldura. Cele mai bune dispozitive pur mecanice de acest fel sunt sistemele cu cilindru rotativ realizate de Frenette (USA) si Perkins (USA). In aceste dispozitive, un cilindru se roteste in interiorul unui alt cilindru, intre ele fiind o distanta de aproximativ o optime de tol (adica 3 mm). Spatiul dintre cilindri este umplut cu un lichid, cum ar fi apa sau ulei, iar acest “fluid functional” este cel care se incalzeste in timp ce cilindrul interior se roteste. O alta metoda foloseste magneti montati pe un rotor pentru a produce mari curenti turbionari pe o placa de aluminiu, care se incalzeste rapid. Functionarea acestor incalzitori magnetici a fost demonstrata in Canada, Noua Zeelanda si USA. Toate aceste sisteme pot produce de 10 ori mai multa caldura decat metodele standard, utilizand aceeasi cantitate de energie.
• Electroliza super-eficienta. Cu ajutorul electricitatii, apa poate fi descompusa in hidrogen si oxigen. Daca apa atinge propria ei frecventa moleculara rezonanta, folosind un sistem construit de Stan Meyer (USA) si, mai recent, de Xogen Power, Inc., ea se descompune in hidrogen si oxigen cu un consum electric foarte redus. De asemenea, utilizarea diferitilor electroliti (elemente ce amplifica conductivitatea electrica a apei), modifica radical eficienta procesului. Rezulta ca pot fi produse cantitati nelimitate de hidrogen combustibil, ieftine ca apa, care pot face sa functioneze motoare (precum cele ale automobilelor). Uimitor este faptul ca Freedman (USA) a patentat in 1957 un aliaj metalic special, care descompune in mod spontan apa in hidrogen si oxigen, fara sa fie nevoie de nici un impuls electric exterior si fara sa produca nici o schimbare chimica in metalul insusi. Aceasta inseamna ca respectivul aliaj metalic special poate produce hidrogen din apa, gratis, pentru totdeauna.
• Motoare cu implozie/vortex. Toate motoarele industriale mari folosesc eliberarea de caldura pentru a produce expansiunea si presiunea pentru a produce lucru mecanic, ca in orice motor de masina. Natura foloseste procesele opuse, de racire – pentru a produce suctiune si vid – pentru a produce lucru mecanic, ca intr-o tornada. Viktor Schauberger (Austria) a fost cel dintai care a construit modele functionale de motoare cu implozie, intre anii 1930 si 1940. De atunci, un numar de cercetatori au construit modele functionale de motoare cu turbine, bazate pe implozie. Acestea sunt motoare fara combustibil, ce produc lucru mecanic din energia vidului. Exista, de asemenea, modele mult mai simple care utilizeaza rotatia pentru a obtine o combinatie a gravitatii cu forta centrifuga si a produce, astfel, o miscare continua in fluide. Unul din aparatele lui Schauberger era o turbina speciala, folosita pentru producerea energiei electrice. Turbina era pusa in miscare de un motor si drept urmare intr-un cilindru se crea un vacuum ce absorbea apa dintr-un recipient aflat la baza turbinei. Apa absorbita, datorita fortei centrifuge, parcurgea niste tevi radiale de o forma speciala si lovea cu putere peretii incintei in care se afla turbina, rezultand un moment de rotatie ce se suprapunea peste momentul dat de motor. Astfel,  viteza turbinei se marea si se ajungea la un moment in care sistemul intra intr-o miscare de autointretinere, moment in care se cupla un generator. Cheia intregii masinarii erau tevile radiale cu o constructie speciala. Ele aveau o forma rasucita iar diametrul se ingusta continuu pana la capatul lor. Datorita formei spiralate, apa isi accelera foarte mult miscarea, schimbandu-si proprietatile. Se producea un fenomen de racire si de micsorare a frecarii cu peretii tevilor pana cand se ajungea la o frecare negativa, adica apa se desprindea de peretii tevii. Un sistem asemanator construit de Schauberger, numit Repulsin, functiona pe baza de aer si avea rezultate similare. Rezonanta cu energia vidului era atat de mare incat unul din fenomenele obtinute a fost cel de antigravitatie. Se spune ca un dispozitiv cu diametrul de 20 de cm producea o forta ascensionala (antigravitatie) de 20 de tone! Multi cercetatori afirma ca Schauberger a colaborat cu armata germana in timpul celui de-al doilea razboi mondial si a reusit crearea unor masini propulsate cu ajutorul acestor dispozitive create de el. Masinile aveau forma si performantele atribuite contestatelor farfurii zburatoare.

 Surse bibliografice:

• Lindemann, Peter, DSc., The Free Energy’ Secrets of Cold Electricity, Clear Tech, Inc., S.U.A., 2001.
• Coats C. (1998), Nature as Teacher, Gateway Books, Bath
• Coats C. (1998), The Water Wizard, Gateway Books, Bath
• Coats C. (2000), The Energy Evolution, Gateway, Dublin
• Coats C. (2001), Living Energies, Gateway, Dublin

Surse fotografii: feandft.com, merlib.org, evgars.com

Dragi cititori, astept parerea dumneavoastra in legatura cu acest articol. Daca v-a placut, puteti sa-l votati :)! Saptamana viitoare veti citi ultima parte a prezentarii despre energia gratuita („free energy”).

De asemenea, pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre !

Originea apei a inceput sa se clarifice abia in anul 1783, cand Macquer a aratat ca prin combustia hidrogenului se formeaza picaturi de apa, iar fizicianul englez Henry Cavendish, provocand pentru prima data combinarea hidrogenului si oxigenului cu ajutorul scanteii electrice, a produs apa.

In 1785, Lavoisier si Meusnier au descompus apa cu ajutorul unui fier inrosit, au separat si au cantarit hidrogenul produs si apoi au executat sinteza apei intr-un balon prevazut cu doua tuburi, in care curentul de hidrogen era aprins cu ajutorul unei scantei electrice. S-a stabilit atunci ca 2 g de hidrogen se combina cu 16 g de oxigen pentru a da 18 g de apa.

Apa solida se prezinta sub sase forme alotropice din care una singura, gheata obisnuita, este mai usoara decat apa lichida.

Apa lichida este totdeauna citata ca tipul perfect al corpului fluid dar „este un lichid care aminteste de forma cristalina a ghetii din care provine”. Electrolit foarte slab, apa dizolva o multime de substante. Un mare numar de compusi in contact cu apa trec in stare coloidala, in asa fel incat apa, a carei valoare nutritiva este practic nula, este constituentul principal al fiintelor vii.

Unele corpuri care aparent nu contin apa pot sa o degaje totusi atunci cand sunt incalzite. Altele, care contin apa, nu o pierd inainte de 1200 °C. Iodura de potasiu, foarte usor solubila in apa, este, in mod natural, anhidra. Compusul albastrui intrebuintat la higroscoape contine 3 molecule de apa, dar cea mai mica urma de umiditate il descompune si ii da o culoare violeta.

Apa serveste la stingerea incendiilor dar, pe de alta parte, carbunii sunt stropiti cu apa pentru ca sa arda mai bine in focare. Apa provoaca rugina fierului la temperatura obisnuita, insa la o temperatura inalta, fierul este cel care descompune apa.

„Dupa parerile noastre actuale – spune C. Duval – apa constituie un edificiu macromolecular lacunar care ii da posibilitatea de a aditiona substante straine (fenomen de dizolvare), putand sa rupa usor legaturile de hidrogen. Cele mai multe anomalii prezentate de apa lichida au putut fi explicate”, dar nici una dintre cele trei structuri n-a putut fi izolata in stare pura.

Masa specifica a apei (densitatea) este 1 (in realitate 0,9999) si are valoarea maxima la aproximativ 4°C, la presiune normala. Vascozitatea prezinta anomalii si, spre deosebire de celelalte lichide, se micsoreaza atunci cand presiunea creste.

Apa lichida se solidifica la 0°C, transformandu-se in gheata, cu crestere de volum. Ea fierbe la 100 °C, dar punctul de fierbere al apei este anormal datorita asociatiilor moleculare; daca n-ar exista aceste asociatii moleculare, acest punct s-ar situa sub –63,5 °C.

Apa este, prin urmare, unul dintre corpurile cele mai complicate din punct de vedere fizic si chimic, unul dintre cele mai greu de obtinut in stare pura, deoarece prezinta cel mai mare numar de anomalii in constantele sale fizice.

Chiar daca ignoram adevarata natura a apei, nu putem uita ca ea este izvorul oricarei vieti, ca face parte integranta din tesuturile animale si vegetale, ca este o bautura, ca exista la suprafata Pamantului sub forma de apa dulce lichida, de gheata sau de apa de mare, ca este un izvor de energie, o necesitate pentru agricultura si industrie, de aceea fiecare om este responsabil, intr-o masura mai mare sau mai mica, de gestionarea sustenabila si protejarea resurselor de apa pentru ca, in fond, esti ceea ce bei !