Scopul Colocviului a fost de a pune bazele unui proiect la scară naţională pentru evitarea inundaţiilor în România până în anul 2030. Fiind necesară o abordare unitară și strategică, la eveniment au participat 40 de experți din domeniul economic, infrastructură, silvicultură, meteorologie, mediu, ecologie, urbanism, arhitectură, construcții, hidrologie, administrație publică. Evenimentul reprezintă o primă premisă în vederea atingerii acestui scop, rezultatele discuțiilor fiind cel putin promițătoare. Există un mare potențial de a dezvolta în viitor soluții concrete în vederea atingerii scopului menționat, a cărui valorificare necesită continuitate și un interes pe masura importanței tematicii abordate, atât din partea experților participanți la discutii, cât și din partea CAESAR.

Pentru a îndeplini acest scop, în prima parte a evenimentului, specialiști din domeniu – Duța Cristian Ionuț – doctorand Universitatea Transilvania, Doc. Ing. Nicu Tudose, ICAS Brașov, Ing. Gheorghe Stăncălie, ANM București, Ing. Ion Bogdan – INHGA, Iordan-Constantin Nicolae – UFB și Pahonțu Ciprian – RNP Romsilva au susținut prezentări științifice, axate pe teme precum “Despăduririle și urmările lor catastrofale asupra terenurilor, apelor și mediului înconjurător”, “Torențialitatea Bazinului Hidrografic <Cârcinov>”, “Schimbări Climatice, fenomene meteorologice în România”, “Aspecte privind efectele schimbărilor climatice asupra resurselor de apă”, “Experiențe internaționale de combatere a inundațiilor, bazinul franco-belgiano-luxemburghezo-german al Moese-Moselle” și “REDD – Un instrument Eficient?”. Prezentările au reprezentat punctul de pornire a unor discuții ce au creat cadrul adecvat pentru desfășurarea celei de-a doua părți a evenimentului.

A doua parte a Colocviului a constat în două workshop-uri, experții fiind organizați în ateliere de lucru. Primul grup de discuții a fost axat pe analiza cazurilor de inundații precedente; în cadrul său s-au conturat o sinteză și o prioritizare a strategiilor de combatere a inundațiilor. Discuțiile din cel de-al doilea grup s-au concentrat asupra compilării unei strategii naționale, rezultatele sale fiind cuantificate prin identificarea unor acțiuni, termene limită și persoane responsabile.

 Analizând rezultatele concrete ale seminariilor, elementele esențiale puse în discuție au fost planul de execuție, costurile și resursele necesare, fiind identificate 16 probleme, 15 soluții și 13 direcții de implementare. Aceste rezultate vorbesc de la sine. Acestea trebuie să reprezinte prima acțiune și baza soluționării situațiilor sensibile identificate .

 Pentru a obține un impact real, trebuie să privim această initiativă ca pe un prim pas în realizarea unei schimbări majore în realitatea actuală, realitate caracterizată de o instabilitate și de potențiale riscuri ridicate. Aceste efecte negative sunt generate de lipsa unei viziuni pe termen lung și sustenabile, dar mai ales de lipsa de acțiune.

Continuând, menționăm câteva dintre problemele identificate: nevoia unei diseminări mai largi a avertizărilor privind codurile meteorologice, defrișările masive, administrarea defectuoasă a pădurilor, lipsa unui sector de cercetare axat pe refacerea unui fond genetic forestier, utilizabil în procesul de împădurire.

În cadrul celui de-al doilea seminar, s-au conturat elementele unei strategii la nivel național. Scopul urmărit este reprezentat de schimbarea mentalității existente, “imprimarea unui spirit ecologic”. S-a discutat despre constituirea unei baze de date care să sintetizeze problemele existente, de Hărți de Hazard și de Risc.

Principalele direcții de acțiune ce ar trebui urmărite sunt cea a gestionării riscului și cea legislativă. Pentru o gestionare eficientă a riscului, ar fi util să luăm în considerare o colaborare apropiată între autoritățile locale și specialiști, autoritățile fiind responsabile de crearea unui cadru de valorificare a expertizei acestora. Din punct de vedere legislativ, este necesară o analiză aprofundată a cadrului legislativ actual, analiză urmată de propuneri de îmbunătățire conform obiectivelor urmărite și de implementarea unor măsuri active. Din nou, se dorește ca focus-ul să fie pe acțiune! S-a discutat depsre  lipsa unei culturi a dialogului și despre necesitatea creării unei platforme informaționale. S-a conturat de asemenea rolul ce revine CAESAR în asigurarea continuității de care aminteam mai sus, anume acela de a crea un cadru pentru valorificarea expertizei specialiștilor.

Prima etapă în ceea ce ne dorim sa fie o schimbare majoră la nivel de mentalitate, dar mai ales la nivel de acțiuni concrete, s-a încheiat. În final, mesajul Domnului Marian Stoicescu, Președinte al Uniunii Europene a Forestierilor, Președinte al Confederației Sindicale “Consilva” și Președinte al Federației pentru Apărarea Pădurilor, este: “Dorim să felicităm LSRS pentru această inițiativă. Luăm în considerare efortul organizatorilor, care a dus la succesul acestei acțiuni; ar fi bine ca modelul de succes al LSRS să fie urmat și de alte organizații din societatea civilă românească, atât din România, cât și din străinătate. Sper ca și concluziile acestei întâlniri să fie transmise mai departe, pentru că această întâlnire este un semnal de alarmă extraordinar al grijii și preocupării tinerilor pentru viitorul țării și implicit pentru pădurea românească. Va felicităm din toată inima!”

Domnul Aurel Ungur, Secretar General al Asociaţiei Proprietarilor de Păduri din România a  apreciat inițiativa CAESAR ca fiind “de o excepțională importanță și actualitate; Colocviul a fost temeinic pregătit, cu o documentație tehnică și economică de excepție, susținere mediatică persuasivă. Important este ca această realizare să ajungă pe masa factorilor politici decizionali – ministru de resort, organ legislativ”. În același timp, consideră că există “foarte mari speranțe că tineretul poate fi parte a schimbării de mentalitate. LSRS, prin prezență și atentie pentru problemele pădurilor din România este o speranță că lucrurile sunt pe drumul cel bun.”

Adresăm mulțumiri pentru sprijinul acordat în realizarea proiectului și  partenerilor noștri: Regia Națională a Pădurilor, Universitatea Financiar-Bancară București, INHGA, ICAS, MaiMultVerde și Plantăm Fapte Bune în România, EcoMagazin, Asociația Partener pentru Tine, Români în UK – comunitate de peste 50.000 persoane.

Echipa Colocviu CAESAR

Sursa foto și informații: Echipa Colocviu CAESAR