Insulele Galapagos, sau Archipiélago de Colón (Arhipelagul lui Columb) sunt adăpostul celor mai multe endemisme (specii de găsit nicăieri altundeva pe pământ) de pe planetă. Aproximativ 80% dintre păsări, 97% dintre reptilele şi mamiferele terestre şi mai mult de 30% din plante sunt endemice. Mai mult de 20% din speciile marine din Galapagos sunt de negăsit altundeva pe pământ. Cele mai interesante includ broască ţestoasă gigant din Galapagos, iguana marină, cormoranul nezburator şi pinguinul de Galapagos – singură specie de pinguini care se găsesc în emisfera nordică.

Darwin însuşi scria: „Istoria naturală a acestor insule este foarte curioasă, şi merita atenţie. Majoritatea elementelor naturii sunt locale, nu se găsesc în alte locuri; există chiar şi o diferenţiere între populaţia diferitelor insule; deşi toate arată o relaţie vizibial cu speciile Americii, chiar dacă sunt separate de acel continent printr-o deschidere oceanică lată de 5-600 de mile. Archipelago-ul este o mică lume, sau mai degrabă un satelit ataşat Americii, de la care a obţinut câţiva colonişti rătăciţi, şi a primit caracterul general al populaţiei autohtone. Luând în considerare mărimea mică a insulelor suntem uimiţi de numărul mare al vieţuitoarelor indigene şi al ariei lor restrânse.  Observând craterele aflate pe fiecare înălţime, şi graniţele evidente ale majorităţii râurilor de lavă, deducem că într-o perioadă apropiată geologic oceanul acoperea totul. Prin urmare, atât în spaţiu cât şi în timp, părem a fi aduşi ceva mai aproape de acel mare moment – acel mister al misterelor – prima apariţie a unor noi fiinţe pe acest pământ.” (Continuarea, aici).

Ecoregiunea Marină Galapagos

Aproximativ o pătrime din biodiversitatea de aici este endemica, aşadar nu se găseşte niciunde altundeva pe Terra, dintre care o mare parte este reprezentată de specii marine. Arhipelagul Galapagos adăposteşte singura iguana marină din lume, dar şi singurii pinguini care trăiesc la latitudini tropicale. Dar de ce este această zonă atât de specială?

Unicitatea mediului din Galapagos este dată de o serie de factori:

-         Arhipelagul este format din insule vulcanice formate pe “puncte fierbinţi” (hotspot), cele mai vechi dintre ele având nu mai mult de 5 milioane de ani. Este, aşadar, un arhipelag tânăr. Vulcanii sunt încă activi – mai mult, cei de pe insulele Isabela şi Fernandina sunt unii dintre cei mai activi vulcani de pe glob. Acest vulcanism continuu modelează nu numai ţărmurile insulelor, dar şi evoluţia vieţii pe acestea.

-         Galapagos este izolat. Aflându-se la o distanţă de 972 km de ţărm, a fost arareori vizitat de specii care au reuşit să ajungă aici de pe continent. Astfel, fauna şi flora locale au evoluat şi s-au adaptat mediului natural, fără ca relaţiile dintre ele să fie perturbate de specii externe.

-         Insulele au fost nepopulate semnificativ de oameni până în anii 1900, ceea ce a permis păstrarea a 97% din biodiversitatea locală în prezent.

Rezervaţia marină Galapagos: ce protejează?

Pe suprafaţa rezervaţiei, există diferite tipuri de medii. Aşa cum ne prezintă site-ul ariei protejate, zonele “superficiale”, aşadar vulcanii subacvatici care ajung la mai puţin de 100m de suprafaţă, reprezintă importante zone de hrănire pentru păsările şi mamiferele marine de pe coastă. În jurul şi deasupra acestora, mediul marin este deosebit de bogat: specii migratoare, pelagice sau de coastă se hrănesc sau trăiesc aici.

Alte habitate includ fundul oceanic stâncos, pereţii verticali submarini, plajele nisipoase şi puţinele recifuri de corali. Mai mult decât atât, lagunele, zonele umede şi gurile de vărsare a apei dulci sunt deosebit de importante pentru speciile de aici. Zonele de coastă permit apariţia unei multitudini de specii vegetale endemice, precum şi a mangrovelor.

 Mai multe detalii despre aria protejată puteţi obţine pe site-ul acesteia.

Iată şi câteva informaţii punctuale, asa cum ne le indica Wikipedia:

  În arhipelag există 13 specii de cinteze care sunt endemice

  Iguanele marine sunt singurele iguane de acest fel din lume

  Pinguinul de Galapagos este singurul pinguin tropical din lume

  Specia de cormoran care nu zboară este cea mai mare specie din cele 29 existente pe glob si singura care si-a pierdut abilitatea de a zbura

  17% dintre speciile de pesti de aici sunt endemice

  Există în arhipelag 800 de specii de moluste, dintre care 18% nu se mai găsec în altă parte a globului

  În 1990, arhipelagul a primit titlul de Sanctuar al Rechinilor si Balenelor

Surse info: http://2.bp.blogspot.com/_nu9W7YLJy1U/TLRjKAsT7zI/AAAAAAAAAAQ/7xdVdG0xbOk/s1600/Galapagos_Islands_-_Overview.PNG, http://ro.wikipedia.org/wiki/Insulele_Gal%C3%A1pagos, http://www.galapagos.org/gallery/, http://www.discovergalapagos.com/,  http://www.galapagospark.org/nophprg.php?page=reserva_marina_sobre_la, http://www.cbd.int/doc/case-studies/inc/cs-inc-ec-galapagos-en.pdf

Surse foto: http://2.bp.blogspot.com, http://www.galapagosislands.com/galapagos-naturalwonders/wildlife-gallery.html, http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5109/4481097/1/galapagos.jpg?width=480, http://rezhadf.files.wordpress.com/2009/03/galapagos-penguin.jpg?w=614, http://www.destination360.com/south-america/ecuador/images/galapagos-sea-iguana.jpg, http://www.galapagosislands.com/galapagos-natural-wonders/galapagos-wildlife-gallery.html#galapagos-tortoise, http://en.wikipedia.org/wiki/File:Galapagos-satellite-esislandnames.jpg, http://www.sangay.com/travelnews/wp-content/uploads/2011/10/GPS-MARINE-RESERVE.png

Tot Darwin ne invata ca speciile care se adapteaza cel mai bine la conditiile mediului sunt cele care supravietuiesc, spre deosebire de cele incapabile sa se obisnuiasca noilor conditii suficient de repede – acestea devin extincte.

Omul este, indiferent ce parte preferati (evolutionism sau creationism – nu acest aspect face obiectul textului de fata), cea mai deosebita fiinta de pe Terra: am fost in stare sa descoperim focul si sa-l exploatam in folosul nostru, sa folosim energia electrica, sa ajungem pe Luna… lucruri pe care alte “animale” nu au fost capabile sa le faca. Este gresit sa consideram aceste dovezi de inteligenta ca dovezi ale adaptabilitatii noastre superioare? Tinand cont de ce scria Darwin, stramosii nostri au reprezentat una dintre cele mai bine adaptate specii, suficient cat sa ne puna in varful ierarhiei…

Ne mandrim cu faptul c-am ajuns atat de evoluati incat sa utilizam energia solara, ca putem sa ne construim adaposturi sofisticate si rezistente, ca avem societati si comunitati evoluate, civilizate, capabile sa realizeze lucruri minunate.

Si nu ne dam seama, in vanitatea noastra, ca am reusit, in sfarsit, sa ajungem la nivelul fiintelor pe care atat de greu ne este sa le acceptam:  plantele folosesc energia solara inca de la prima alga care s-a format undeva in ocean, la fel si reptilele, care depind de ea si care o exploateaza in fiecare zi…de mii de ani. Cat despre societatea noastra, putem foarte bine sa comparam lumea noastra, plina de lapte si miere cu un stup de albine. Putem?… Doar ca albinele nu au razboaie, ele nu isi ingroapa mica lor lume in gunoaie si resturi de toate felurile, extrag exact cat au nevoie din natura, iar dupa ele florile si copacii raman in picioare.

Asadar, ce fel de fiinte suntem? Meritam sa ne auto – situam in varful lumii vii, sau poate suntem prea grabiti si prea vanitosi sa observam lumea din jur si, o data cu ea, propriile defecte? In incercarile noastre de a ne autoconvinge de propriile atuuri nu facem decat sa evitam realitatea.

Se pare ca omul a considerat ca a fi in varf inseamna a avea putere deplina asupra lumii din jur. Intr-adevar, la un moment dat, cei mai puternici oameni erau cei capabili sa-si impuna propriile idei si sa dispuna de cele mai multe pamanturi, bogatii si proprietati. Insa acum, cand ne-am dat seama ca pur si simplu nu mai e destul ca sa exploatam si sa ne mutam mai departe, oamenii cei mai puternici au devenit aceia care, indiferent de cat de putin sau mult detin, sunt in stare sa-si gestioneze bunurile intr-un mod cat mai eficient si mai durabil. Privind lumea ca pe o afacere – nu sunt oare albinele “afaceristi” mai inzestrati decat noi?

Putem face dovada inteligentei supreme – si sa invatam de la cei mai buni, indiferent cine sunt acestia?

Imagine dupa: http://badarchaeology.files.wordpress.com

Sursa informatii: http://magdu.ecosapiens.ro/