Deși poate părea foarte mult, această energie este îndeajuns pentru a alimenta doar un bec de 100W pentru 6 luni. Dacă ne gândim, însă, că trăznetul lovește Pământul de 100 de ori pe secundă, realizăm că o cantitate enormă de energie nefolosită este transmisă către planeta noastră în fiecare clipă.

Pornind de la aceste premise, compania Alternative Energy Holdings, fondată în anul 2007, a încercat să pună ideea captării și utilizării fulgerelor în practică. Speranța lor s-a spulberat curând, întâmpinând numeroase probleme tehnice, soluționabile în timp și implicând sume substanțiale.

Care au fost motivele capitulării lor? Lipsa materiei prime, fulgerele, este unul. Furtunile sunt sporadice cam peste tot în lume, iar fulgerul lovește la întâmplare. Luând în considerare faptul că cererea de energie este constantă, sursele de energie previzibile sunt de preferat.

Acest neajuns ar putea fi depășit în anumite zone ale lumii. În Statele Unite, de exemplu, cel mai trăznit stat, la propriu, este Florida. Fiind peninsulă, este înconjurată din trei părţi de apele oceanului, amplasare care favorizează apariţia furtunilor şi, implicit, a fulgerelor. Totuşi, titlul de cel mai lovit de trăsnete stat din lume i se acordă Republicii Democratice Congo.

Ulterior se pune problema estimării locului în care trăsnetul va lovi și aceasta pare inițial o dificultate insurmontabilă. Doar nu degeaba se spune că nu lovește de două ori în același loc. Cu toate acestea, deținătorul recordului pentru cele mai multe “străfulgerări ” pe an este dovada perfectă pentru a dovedi că fulgerul poate fi “atras”. Acesta este Turnul Național Canadian (CN Tower), din Toronto, Ontario cu o înălțimea de 553 m, care este lovit de trăsnet în medie de 75 de ori pe an.

Știind că se poate face totuși rost de un număr rezonabil de fulgere, merită oare să se investească în energia generată de ele? Răspunsul rămâne în continuare negativ, cel puțin pentru momentul actual. De ce? Dificultatea capturării energiei transmise într-o fracțiune de secundă sub forma unei explozii enorme reprezintă un alt motiv. Această energie trebuie stocată (dispozitive de stocare sunt pe piață, dar prețurile sunt considerabile) și convertită în curent alternativ, luându-se măsuri pentru a nu scurtcircuita întregul sistem de colectare dintr-o singură lovitură puternică.

În al treilea rând, energia conținută în arcul unui fulger se dispersează până când atinge Pământul, transformându-se în căldură și aducând aerul înconjurător la temperaturi mai mari decât cele existente la suprafața Soarelui. Chiar dacă se depășesc problemele de colectare, stocare și conversie a energiei fulgerului, s-ar putea exploata doar o mică parte a puterii lui. În concluzie, după toate legile matematicii și conform nivelului științific la care omenirea a ajuns este posibil, dar nu rentează. Astfel, folosirea viabilă a acestei surse alternative de energie este lăsată pe umerii viitorului.

Surse web:

http://ltnbenergie.webgarden.ro/menu/tipuri-de-energie/10-energia-fulgerelor

http://peswiki.com/energy/Directory:Lightning_Power

http://www.physics.org/facts/toast-power.asp

http://science.howstuffworks.com/environmental/energy/harvest-energy-lightning.htm

http://www.greenerideal.com/alternative-energy/other-energy/6228-can-lightning-be-harnessed-as-an-energy-source/

Surse foto:

http://peswiki.com/energy/Directory:Lightning_Power#The_Power_of_Lightning (

Imagine realizată de Bryan Allen )

http://www.dailymail.co.uk/news/article-2181506/The-CN-Tower-struck-lightning-ferocious-storm-Toronto.html

Tesla Motors- Model S

Pe scurt, compania Tesla Motors a fost înființată în anul 2003 de către un grup de ingineri din Silicon Valley, hotărâți să demonstreze că pot revoluționa lumea construind mașini electrice performante.

Iată câteva informații concise despre automobilul Tesla, modelul S, desemnat mașina anului 2013 în SUA:

-          Să începem cu performanța: prinde 200 km/h (125 mph), accelerând la 60 mph (aprox. 96 km/h) în 4.4 secunde! Băieți, ce părere aveți? Click aici pentru mai multe specificații.

-         Există trei versiuni, în funcție de puterea bateriei, și anume: de 85 kWh, 60 kWh și 40 kWh. În cazul bateriei de 85 kWh, se poate parcurge o distanță de aprox. 470 km, cu viteza de 88 km/h. Cu bateria de 40 kWh și un stil de condus eficient, vei parcurge o distanță de aprox. 240 km. Cu o viteză medie de 100 km/h, parcurgi cam 300 km.

-         Cum se realizează reîncărcarea bateriei? Simplu, la o priză obișnuită de tip american, de 240 V, printr-un cablu numit Mobile Connector. Cât timp durează o încărcare completă? O noapte. Click aici pentru mai multe informații.

Mobile Connector

-         Ce are sub capota? Încă un portbagaj!

-          Pot pleca cu ea la drum lung? DA! Folosind încărcătorul Tesla Supercharger, mai mult de jumătate din baterie se va încărca în timp ce iei prânzul la o cafenea din drum. Cu o planificare eficientă a opririlor, nu ai probleme! La ora actuală, automobilul Tesla este mașina electrică cu cea mai mare autonomie!

Masina electrica cu cea mai mare autonomie

-          Prețul? Conform www.automarket.ro, în prezent, un Tesla Model S are un preţ de pornire de 57.400 de dolari, (43.700 de euro). Cel mai ieftin Tesla Model S va costa 49.900 de dolari pe piaţa din Statele Unite ale Americii, prețul incluzând prima de la guvernul american în valoare de 7.500 de dolari, oferită pentru achiziţionarea unui vehicul electric. Este, ce-i drept, un preț piperat, dar pe termen lung, economiile sunt simțitoare!

Economii cu masina electrica Tesla

De unde provine energia electrică cu care alimentezi? Contează și acest aspect. Cât timp energia provine de la termocentrale, nu se poate afirma că mașina ta electrică este 100% ECO. Însă Tesla Motors au luat în considerare și acest aspect! Deja au lansat primele stații cu alimentare solară! Extract din 0-100.hotnews.ro (25.09.2012): “Primele sase stații cu panouri solare au fost instalate in California, iar compania spune ca sunt cele mai puternice stații de încărcare pentru mașini electrice construite pana în prezent. Costul unei stații este de circa 250.000 dolari, iar compania vrea sa facă o rețea de 100 de stații în SUA, într-un proiect de 20 – 30 milioane dolari numit Supercharger. Tesla spune ca în a doua parte din 2013, acest tip de stații ecologice la care pot fi încărcate mașini Model S vor fi instalate în Europa și Asia și adaugă ca încărcarea va fi gratuita, marele avantaj fiind ca se elimina grija legata de autonomia redusa a unei mașini electrice.”

Este mai mult decât evident că Tesla Motors au dus conceptul de mașină electrică la un nou nivel, lucru care nu poate decât să ne încânte. Părintele Free Energy, Nikola Tesla, ar fi mândru.

Voi ce părere aveți? V-ar plăcea să conduceți o mașină electrică de acest gen? Aștept să-mi spuneți opiniile voastre.

Tesla motors model S

Bibliografie: 

- www.teslamotors.com

- www.automarket.ro

- 0-100.hotnews.ro

- sursă foto: www.teslamotors.com

Masdar (ce în arabă înseamnă „sursă”) este un proiect de mai multe miliarde de dolari care duce folosirea energiei alternative şi a tehnologiilor curate la un alt nivel. Aceast plan îndrăzneţ a fost pus în aplicare de Emiratul Abu Dhabi, capitală a Emiratelor Arabe Unite. Oraşul va fi un centru global al energiei verzi, ce este conceput pentru a adăposti 1500 de companii şi 90.000 de rezidenţi, asigurându-le acestora cele mai ridicate condiţii de trai şi de muncă şi având în acelaşi timp cea mai scăzută amprentă ecologică posibilă.

Cum au planificat totul? Oraşul nu va avea emisii de CO₂, iar pentru ca acestă situaţie să fie realizabilă, o uzină de energie solară cu o capacitate între 40 şi 60 MW şi un parc fotovoltaic vor fi ridicate pentru a produce energie curată într-o cantitate mai mare decât necesarul. Li se vor alătura colectoare termico-solare şi panouri solare adiţionale montate pe acoperişurile caselor. Surplusul va fi stocat şi înmagazinat în acumulatoare puternice ce vor oferi oraşului energia de care are nevoie pe timpul nopţii. Jumătate din energia necesară oraşului va fi generată cu ajutorul luminii solare, restul fiind aportul unei centrale eoliene de 20 MW, al incinerării deşeurilor, al energiei geotermale şi al sistemelor bazate pe hidrogen.

Apa potabilă va fi obţinută prin desalinizarea apei de mare, însă facilităţile necesare acestui proces consumă foare multe energie. Soluţia, aflată sub analiză, este utilizarea unor oglinzi parabolice ce vor încălzi apă pentru a produce aburi, care, la rândul lor, vor alimenta turbine şi astfel se va produce energia electrică necesară, iar ciclul va fi închis.  Apa consumată va fi reutilizată 100% în irigare.

Într-o regiune în care apa este în particular preţioasă, accentul se pune pe reducerea cererii. Cantitatea de apă necesară va fi redusă prin micro-irigare şi prin proiectarea peisagistică ce reduce evapotranspiraţia plantelor la minim, implicând doar folosirea de specii locale.

Planificarea urbană, inclusiv designul clădirilor, va ţine cont de principiile sustenabilităţii. Aici, nici un zgârie-nor nu va ţinti către cer. În schimb, parcuri alungite îşi vor croi drum prin oraş, servind drept coridoare de canalizare a vântului către centrul acestuia. Aşa cum se poate observa în oraşele tradiţionale ale deşertului, trama stradală va fi reprezentată în principal de alei înguste, nu de străzi largi. Precum tunelurile strâmte, aceste alei vor ghida vântul printre case, în timp ce arcadele lor vor oferi umbră adiţională. Şi mai important, tot oraşul va fi orientat la un unghi de 45^o de la nord la sud. Asta înseamnă că pe tot parcursul zilei vor avea umbră.

O altă idee împrumutată din trecut este materializată prin varianta modernă a turnurilor de vânt tradiţionale arăbeşti, denumite local „barjeel”. Acestea „prind” vântul şi îl aduc la nivelul solului, răcind zona din apropierea lor. Oraşele deşertului au fost construite în acest mod de mii de ani şi pe bună dreptate. „Îmbunătăţirile” arhitecturale vor face diferenţa de exemplu în timpul verii, când temperatura generală resimţită în Masdar va fi de 50°C, iar cea din oraşul vecin, Abu Dhabi va fi de 70°C.

Când ajungi în Masdar nu îţi laşi pantofii la intrare, ci maşina. Locuri de parcare sunt destule în afara oraşului. Vizitatorii şi locuitorii vor călători cu sistemul de transport public complet electrificat. Rutele sunt cuprinzătoare, nicăieri în oraş fiind mai departe de 200 m de o staţie.

Să nu uităm de deşeuri. Aproximativ 60% din deşeurile produse la sursă vor fi reutilizate, reciclate sau compostate. Se începe cu separarea la generare, încorporată în designul clădirilor. Compostul este folosit ca îngrăşământ pentru vegetaţia din oraş, în timp ce campanii de informare diminuează cantitatea de deşeuri ce intră de la început în ciclul de reciclare. De asemenea, 96% din deşeurile din construcţii produse prin ridicarea oraşului sunt duse către o groapă de gunoi ecologică, unde sunt separate în materiale ce pot fi reutilizate şi deşeuri ce vor fi reciclate. Deşeurile din beton sunt ajustate şi folosite ca umplutură in situ. O utilizare inovativă a bucăţilor de lemn a fost transformarea lor în aşchii pentru a fi folosite ca înveliş al solului la sediile temporare de birouri.

Oraşele viitorului vor fi oraşe ale energiei verzi. Primul pas a fost făcut în Orient prin Masdar.

Webografie:

http://www.unep.org/urban_environment/PDFs/Sustainable_Energy_Handbook.pdf

http://www.masdarcity.ae/en/27/what-is-masdar-city-/

http://www.siemens.com/innovation/en/publikationen/publications_pof/pof_fall_2008/gebaeude/masdarcity.htm

http://www.greenprophet.com/2009/06/masdar-city-abu-dhabi/

http://futurewewant.org/portfolio/masdar-city/

Surse foto:

http://llcollection-groupll.blogspot.ro/2011/05/worlds-first-zero-carbon-city-masdar.html

http://www.greenprophet.com/2010/08/masdar-total-system-failure/

http://www.masdarcity.ae/en/32/built-environment/

Energia mareomotrică (în engleză: “tidal energy”) este o formă de obținere a energiei electrice din mișcarea apei mării.  În manieră mai cuprinzătoare, Wikipedia ne oferă următoarea definiție: “Energia mareelor este energia ce poate fi captată prin exploatarea energiei potențiale rezultate din deplasarea pe verticală a masei de apă la diferite niveluri sau a energiei cinetice datorate curenților de maree. Energia mareelor rezultă din forțele gravitaționale ale Soarelui și Lunii, precum și ca urmare a rotației terestre.“ Mai sunt și alte forme de “ocean energy”, precum energia valurilor, a curenților, energia osmotică (a gradientului de salinitate), sau energia termală a oceanelor (datorată diferențelor de temperatură a apei la diferite adâncimi).

Energia mareelor este una dintre cele mai vechi surse de energie descoperite, utilizată de om încă din vremurile Imperiului Roman și ale Evului Mediu. De exemplu, pe țărmurile spaniole, franceze și britanice se foloseau un fel de mori submerse parțial, prin a căror mișcare se măcinau cereale (Fig.1). Aceste mori datează încă din anul 787 d.Hr. (oceanenergycouncil.com). Totuși, prima centrală mareomotrică la scară mare a fost dată în funcțiune abia în anul 1966, în Franța, la Rance, în estuarul râului cu acest nume (Fig.4). Pentru a citi mai multe despre centrala de la Rance, CLICK AICI.

Fig.1. Moară mareomotrică, Brehat, Franta (evul mediu). Sursă: listverse.com

Cum funcționează energia mareomotrica?

În prezent, componentele cheie ale unei centrale mareomotrice sunt turbinele și barajul. Acesta din urmă permite umplerea unui golf/ estuar cu apă (la flux) și golirea lui prin turbine (la reflux) (vezi Fig.2). Există acum numeroase tehnologii și tipuri de echipamente disponibile, însă principiul de bază este asemănător- mișcarea apei prin turbină, “ghidată” de prezența unui obstacol (dig/ baraj). Un generator transformă această mișcare în energie electrică.

Fig. 2: Principiul captarii energiei mareelor. Sursa: ro.wikipedia.org

Cu cât amplitudinea mareelor și viteza curenților sunt mai mari, cu atât potențialul energetic al amplasamentului este mai ridicat. Așadar, sunt necesare următoarele condiții: amplitudine ridicată a mareelor (minimum 7 m) și prezența unui bazin natural (estuar, golf), care să comunice cu oceanul printr-o deschidere îngustă. Aceste condiţii naturale apar în puține zone ale globului (ex: ţărmurile atlantice ale Franţei, Marii Britanii și Canadei, țărmurile Pacifice ale SUA, Australiei și Chinei).

Câteva dintre centralele mareomotrice din lume:

-          Centrala de la Lacul Sihwa, Korea de Sud; cea mai mare din lume, finalizată în anul 2011; 254 MW (Fig.3)

Fig.3.Centrala de la Lacul Sihwa, Korea de Sud. Sursa: advancedtechnologykorea.com

-         Franța- în estuarul râului Rance, putere instalată- 240 MW; mareele ating amplitudini de peste 13 m; (Fig.4)

Fig. 3. Centrala mareomotrica de la Rance, Franta. Sursa foto: knowledge.allianz.com

-          În America de Nord – “Annapolis Royal Generating Station”, dată în funcțiune în anul 1984, în Golful Fundy; putere instalată: 20 MW.

Avantajele energiei mareomotrice:

-          sursă alternativă de energie. Este regenerabilă și inepuizabilă.

-          mișcarea mareică este previzibilă, spre deosebire de vânt sau radiația solară;

-          nu generează emisii în atmosferă, nu contribuie la încălzirea globală.

Dezavantaje:

-          impact asupa vieții subacvatice, din cauza substanțelor care se pot scurge (ex: uleiuri pentru lubrifierea echipamentului); lamele rotative ale turbinelor sunt, de asemenea, un element intruziv în cadrul habitatelor marine;

-          componentele metalice ale echipamentului sunt expuse coroziunii, din cauza apei sărate. Întreținerea sa este dificilă, din cauza dimensiunilor mari și a adâncimilor la care se află. Cu cât întreținerea “manuală” este mai dificilă, cu atât mai multe substanțe cu scop mecanic (uleiuri) vor fi folosite (și ne întoarcem la paragraful anterior).

-          nu sunt foarte multe zone cu potențial ridicat; nu este o resursă disponibilă pentru multe state.

-          costuri de construcție relativ ridicate.

Evident, există numeroase alte aspecte de ordin tehnologic (fie pozitive, fie negative) care ar fi de discutat, însă în lipsa unor studii de specialitate în domeniul tehnic, vă invit să adăugați și voi părerile/ cunoștințele voastre la rubrica de comentarii.

Este cert că tehnologia exploatării energiei mareelor va fi perfecționată. Să sperăm că cercetătorii și inginerii vor găsi soluții pentru a minimiza impactul asupra vieții marine. Cu siguranță, energia mareomotrică reprezintă un subiect care va fi studiat îndeaproape în viitorul ce ne așteaptă.

Bibliografie:

-          www.oceanenergycouncil.com

-          www.theecologist.org

-          www.waterhistory.org

-          www.ecology.com

-          www.instalatii.ro/energii-neconventionale

http://en.wikipedia.org

Astept cu interes comentariile voastre pe aceasta tema. De asemenea, pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine dar si de colaboratori, va invit sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre!

Ce înseamnă plante energetice?

Denumite în mod generic “energo”, plantele energetice reprezintă o sursă alternativă de energie, mai precis energie obținută fie prin arderea de materie lemnoasă, fie prin obținere de biocombustibili din plantele ierboase. Cu alte cuvinte, vorbim despre biomasă ca sursă de energie regenerabilă. Așa cum sugerează și denumirea lor, aceste plante au caracteristici energetice deosebite și sunt ecologice (emisiile rezultate din arderea lor sunt aproape zero). Din categoria plantelor energetice fac parte rapița (Brassica napus), porumbul (Zea mays), floarea- soarelui (Helianthus annuus), plopul (Populus spp.), salcia (Salix spp.) etc. Se pare însă că cea mai rentabilă dintre plantele lemnoase (și din ce în ce mai populară) este specia-hibrid Salix viminalis, obținută în laboratoarele din Suedia.

Abia după 30 de ani de utilizare în țări precum Suedia, Țările Baltice, Slovenia, Polonia și Ungaria, salcia energetică a ajuns și în România. Există multe informații publicate cu privire la această specie, așa că vă voi prezenta pe scurt, cu liniuță, câteva aspecte importante privind cultivarea și folosirea salciei energetice ca sursă alternativă de energie.

Avantaje

-          are o putere calorică ridicată, de 4900 kcal/ kg (conform salciaenergetica.ro), mai ridicată decât a stejarului

-          emisii de ardere aproape zero

-          caracteristici tehnologice permisive (pe soluri argiloase, pe terenuri în pantă, în zone mlăştinoase etc.). Practic, culturile de salcie energetică pot “readuce la viață” terenurile aflate în paragină (nefertile sau foarte slab productive).

-          de asemenea, Salix viminalis are capacitatea de a prelua anual 20-30 t/ha de nămol provenit din epurarea apelor reziduale (conform recolta.eu). Cu alte cuvinte, salcia energetică va utiliza cu succes apa neepurată biologic (proces dealtfel costisitor).

-          rezistență ridicată și ritm rapid de creștere (vara, Salix viminalis crește și 3 cm/zi)

-          durată îndelungată de viață a culturilor (25- 30 de ani) – conform greenenergy.org.ro

-          costuri reduse de cultivare și întreținere a culturii. Astfel, conform salciaenergetica.ro, costurile de plantare a unui hectar de teren cu Salix viminalis sunt cuprinse între 1700-2000 euro. Investiția se face o singura dată pentru o perioadă de exploatare de 25-30 de ani, iar profitul în doi ani poate fi de 2.800 euro/ ha (conform recolta.eu).

-          în condiții favorabile (irigare intensivă), producția poate ajunge până la 60 t/ha (conform salciaenergetica.ro), productivitatea medie fiind de 30- 40 t/ha.

-          cererea de biomasă va fi în creștere, având în vedere tendința de urcare a prețurilor combustibililor fosili.

Cum se cultivă?

Foarte simplu – prin butași (DEX: porțiune de lăstar, de rădăcină sau de frunză, detașată de la planta-mamă și sădită în pământ, cu scopul de a se înrădăcina și de a forma o plantă nouă). Trebuie să ai la dispoziție un hectar de teren (poate fi și inpracticabil agricol!), iar cultura ta va fi rentabilă, cu siguranță, cel puțin pentru consumul propriu și independența energetică, dacă nu și pentru comercializarea lemnului în câțiva ani.

Plantații de salcie energetică în România: la Miercurea Ciuc (la ieșirea spre Odorhei), în comuna Ghilad (jud. Timiș).

Cum se utilizează?

Lemnul obținut poate fi ars ca atare în sobe sau, mai eficient, se măruntește, apoi rumegușul se transformă în peleți, utilizați fie la încălzirea sobelor, fie în centrale casnice speciale. Se comercializează și în România astfel de centrale, deci utilizarea lemnului de salcie energetică nu pune niciun fel de problemă tehnică.

Vrei afacerea ta? Iată o idee propusă pe www.recolta.eu:

“Brichetarea este procesul de comprimare (mecanică sau hidraulică) a biomasei, pentru reducerea dimensiunilor și obținerea unui produs compact, cu o putere calorică mare. Puterea calorică a brichetelor din resturi vegetale este mai mare decat a lemnului de fag și aduce o economie de 60% față de încălzirea cu gaze și de 40% față de încălzirea cu lemne. Costurile de productie a brichetelor din paie sau alte resturi vegetale sunt foarte scăzute (maxim 120 ron/t). Piața de desfacere este practic imensă. Gândiți-vă numai la câte familii folosesc sobele de teracota sau centralele pe lemne. Câți oameni nu ar prefera să cumpere o tonă de brichete gata pregătite pentru foc, decât 1,5 – 2 tone de lemne pe care trebuie să le taie, spargă etc. Cererea la export este, de asemenea, foarte mare.”

De asemenea, poți obține documentația completă pentru această afacere pe www.salciaenergetica.ro.

Așa că… Stai la curte? Go for it!

Dezavantaje:

-          statul nu încurajează prin subvenții cultura de salcie energetică.

-          posibilitatea de monopol instituit de posesorul tehnologiei de exploatare (pentru etapele de cultură, recoltare, procesare de peleți).

Cunoști și alte dezavantaje? Te invit să dezbatem pe larg această temă.

Studiu de caz: pepiniera de la Ghilad

În comuna Ghilad se află prima uzină de producere a curentului electric, utilizând salcie energetică. Pepiniera constă în 35 ha cu salcie energetică (pe terenuri slab productive, care s-au dovedit a fi păguboase pentru săteni). Au fost create astfel 50 de locuri noi de muncă pentru săteni. Investiția este germană (societatea Rebina Agrar, componentă Rebina Group Romania), dar vor exista câștiguri și pentru bugetul primăriei. Energia electrică obținută va fi distribuită cetățenilor (nu există gaz în comună), iar lemnul de salcie va fi la îndemâna acestora pentru alimentarea sobelor (în locul lemnului achiziționat din afara comunei). Pentru mai multe informații, citește AICI.

În concluzie, fie că ai găsit inspirație pentru afacerea ta, fie că dorești să beneficiezi de independență energetică, sper că articolul acesta ți-a fost util. Cert este că Salix viminalis este o plantă deosebită, ce reflectă un stil de viață ECOnomic și ECOlogic.

Astept cu interes comentariile tale pe aceasta temă. De asemenea, pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine, dar și de colaboratori, te invit să te abonezi la newsletter-ul revistei noastre!

Bibliografie

www.salciaenergetica.ro

www.ecomunitate.ro

www.recolta.eu

www.greenenergy.org.ro

http://silvicultorul.wordpress.com

La ce mă refer? Îți voi da câteva exemple!

Cel mai „tari” locuri unde îți poți consuma energia, producând alta în schimb, sunt cluburile ECO, atât de îndrăgite! Pe ringul de dans, tu dai tonul la… lumina din pardoseală! Sistemul se bazează pe efectul piezoelectric („proprietatea unor cristale de a se încărca cu sarcină electrică pe unele dintre fețele acestora, atunci când sunt supuse la solicitări de întindere sau de compresiune după o anumită direcție”). Cu alte cuvinte, este vorba de proprietatea unor materiale de a produce curent electric atunci când sunt presate sau îndoite. Adică – țopăi, sari, te agiți, dând viață culorilor! Din ce în ce mai multe cluburi din vest adoptă această invenție, de exemplu Club Watt din Rotterdam, (http://www.sustainabledanceclub.com/about) sau Club 4 Climate din Londra (http://www.club4climate.com/ ). De asemenea, poți vedea cât de apreciată este ideea într-unul din videoclipurile lui David Guetta (Click aici). Poți fi cool și eco în același timp!

Să vă dau alt exemplu de energie produsă de om. În țări mai prietenoase cu mediul, există săli de fitness care se alimentează din energia cinetică produsă de către clienți! Efortul pe care îl depui la bicicletă, pe banda de alergat sau pe stepper, se materializează în energie electrică folosită, de exemplu, pentru a alimenta becurile, ventilatorul din tavan sau casetofonul! Transformi calorii în watti prețioși! Una dintre primele săli de fitness de acest gen este The Green Microgym, SUA (http://thegreenmicrogym.com/). Mai mult, compania pune la dispoziție biciclete create special, pe sistem Plug Out în loc de Plug In, pe care le bagi în priză, iar energia pe care o produci pedalând este transmisă către sistemul electric al clădirii! Click aici să citești mai multe!

Dar există dispozitive eco și pentru aceia mai leneși dintre noi! S-a inventat o tastatură care transmite energie către bateria calculatorului la fiecare buton apăsat.

O altă invenție utilă este proteza pentru genunchi, numită Bidirectional Bionic Energy Harvester (http://www.bionic-power.com/ ), care înmagazinează energia produsă în timpul mersului și apoi o utilizează pentru a alimenta bateria telefonului mobil. Acest dispozitiv cântărește destul de mult (1.5 kg, conform descopera.ro), dar soldații americani îl preferă în defavoarea kilogramelor de baterii pe care sunt nevoiți să le care, pentru a nu rămâne cu telefonul descărcat în mijlocul pustietății. Click aici pentru a vedea filmulețul oficial.

Alte gadgeturi care funcționează cu ajutorul energiei tale:

-            Laptopul cu pedale - creat pentru soldații din Afghanistan pentru a putea utiliza un laptop fără alte surse de energie. Conform companiei fabricante, oricine poate opera laptopul fără să întâmpine probleme, chiar și un copil de clasa a treia. Citește mai multe aici.

-            Microfibre ce pot intra în alcătuirea hainelor, preluând energia produsă în timpul activității noastre zilnice. Deși nu sunt deocamdata rezistente la apă, cercetătorul Zhong Lin Wang (SUA) se așteaptă la rezultate valoroase pe viitor. Mai multe informații găsești pe site-ul institutului  (http://www.nanoscience.gatech.edu/)

-            Goblin Aero - un fel de bicicletă cu caroserie. Citește aici.

Care dintre invențiile menționate în articol ți-a plăcut cel mai mult?

Astept cu interes comentariile voastre pe aceasta tema. De asemenea, pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine dar si de colaboratori, va invit sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre!

Bibliografie:

http://thegreenmicrogym.com/

http://www.sustainabledanceclub.com/products

http://www.club4climate.com/

http://www.environmentalgraffiti.com/green-living/eco-nightclub-launches-dancers-generate-electricity/1307

http://www.alternative-energy-news.info/technology/human-powered/

http://www.bionic-power.com/

http://www.youtube.com/watch?v=xJOd_IHNVQo&feature=relmfu

http://www.nanoscience.gatech.edu/

http://www.sustainlane.com/reviews/human-powered-keyboard/4YFRF1MPHHPB3NZTHH31Z8A74VYD

Fotografie titlu: www.sustainabledanceclub.com

In primul rand : ce este energia?

In fizica, energia este “capacitatea unui sistem material de a efectua lucru mecanic in trecerea dintr-o stare in alta stare” (DEX). Cand vorbim despre oameni, energia se refera la  forta, putere, tarie, vigoare, capacitate de a actiona (tot DEX). Pe de alta parte, ca termen de specialitate din domeniul stiintei mediului, expresia energie alternativa cuprinde sursele de energie nepoluante care se pot utiliza pentru a inlocui una poluanta sau neregenerabila.

De-a lungul istoriei, diferite surse de energie au avut parte de ‘onoarea’ de a se numi alternative. Alternative la ceva mai periculos sau mai degraba mai scump decat ele. Astfel, au fost descoperite diferite surse noi de energie ca alternativa pentru o alta,  precum carbunele ca alternativa pentru lemn (la sfarsitul epocii medievale, cand lemnul era utilizat intensiv pe post de combustibil), sau titeiul ca alternativa mai ieftina pentru uleiul de balena (in secolul al IX-lea). In prezent, combustibilii pentru care se cauta alternative sunt cei fosili. Acestia nu numai ca sunt neregenerabili (si ne apropiem cu pasi repezi de finalul rezervelor), ci arderea lor contribuie la efectul de sera si, implicit, la afectarea sanatatii populatiei.

Tehnologiile propuse pana acum ca fiind alternative sunt extrem de variate si au la randul lor diferite avantaje si dezavantaje, ceea ce determina caracterul controversat al acestui subiect. Cele mai cunoscute surse de energie alternativa sunt: solara, eoliana, geotermala, precum si de origine biologica (biocombustibili, etanol etc). Pe de alta parte, surse de energie non- fosile precum hidrogenul sau uraniul sunt considerate de unii ca fiind alternative, insa este mai mult decat evident ca acestea pun probleme serioase asupra starii mediului.

Nefiind specialist in fizica, informatiile pe care le voi prezenta in articolele viitoare nu vor fi prea detaliate din punct de vedere tehnic. Mai degraba propun ca, pe baza informatiilor ‘culese si intelese’ din diferite surse de specialitate, sa discutam care ar fi impactul – pozitiv sau negativ- al utilizarii diferitelor surse de energie alternativa.

Pe curand!

Fiti oameni cu comportament alternativ!

Sursa foto: gradinamea.ro