<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Greenly Magazine &#187; distilare</title>
	<atom:link href="http://greenly.ro/subiecte/distilare/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://greenly.ro</link>
	<description>Revista ta online de mediu</description>
	<lastBuildDate>Wed, 13 May 2026 15:56:14 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.5.1</generator>
		<item>
		<title>L’or noir et la ville de Ploiești (deuxième partie)</title>
		<link>http://greenly.ro/aer/lor-noir-et-la-ville-de-ploiesti-deuxieme-partie</link>
		<comments>http://greenly.ro/aer/lor-noir-et-la-ville-de-ploiesti-deuxieme-partie#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 22 May 2015 16:49:01 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Colaborator Greenly</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[Message dans une bouteille]]></category>
		<category><![CDATA[distilare]]></category>
		<category><![CDATA[exploatarea titeiului]]></category>
		<category><![CDATA[export]]></category>
		<category><![CDATA[fabrica de gaz]]></category>
		<category><![CDATA[fantanar]]></category>
		<category><![CDATA[iluminat]]></category>
		<category><![CDATA[monopol de stat]]></category>
		<category><![CDATA[or]]></category>
		<category><![CDATA[rafinarie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=15851</guid>
		<description><![CDATA[Comme j’ai déjà commencé vous raconter dans la première partie de cette série, des la fin du XVIIème siècle, le pétrole a été utilisé pour l’éclairage des maisons des paysans et aussi dans...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/05/1.png2.jpg"><img class="alignright size-full wp-image-15852" alt="1.png" src="http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2015/05/1.png2.jpg" width="218" height="300" /></a>Comme j’ai déjà commencé vous raconter dans la <a href="http://greenly.ro/aer/credinte-despre-aer/">première partie</a> de cette série, des la fin du XVIIème siècle, le pétrole a été utilisé pour l’éclairage des maisons des paysans et aussi dans les villes, mais l’exploitation du pétrole n’est pas encore devenue une activité organisée. L’éclairage n’était pas réalisé avec des lampes et des lanternes, mais avec des tonneaux de mazout, allumés pour faire la lumière. Ce système a été utilisé pour les maisons des nobles, les rues des villes et dans les mines.</p>
<p style="text-align: justify">Pour mieux présenter l’exploitation du pétrole au temps de Matei Basarab (1632-1654), il faut mentionner que les sources d’huile ont été captées à travers des rigoles, qui débouchaient dans des réservoirs ou il était collecté avec des pots ou des chiffons. Progressivement, les habitants ont perfectionné les méthodes d’exploitation, en utilisant des fosses spéciales et, puis, des fontaines en pente ou ils enlevaient le pétrole avec des seaux. Une fosse pouvait atteindre une profondeur de 14-15 mètres, et le transport de l’huile était effectuée avec des tonneaux, des pots ou des seaux. Dans le département de Prahova, à Pacureti – Campina, dans la Valée du Teleajen et aux environs, on a découvert des fosses spéciales, couvertes en bois de chêne, des réservoirs pour le mazout et d’autres installations d’exploitation. La couverture des fosses avec du bois a été inventée pour sauver la vie des ouvriers. La profondeur des puits et des fontaines a déterminé la création des nouveaux outils, comme le <i>crivac</i> (un type de poulie) actionnée avec une corde ou une chaine. Malheureusement, beaucoup d’hommes ont perdu leur vie, étouffés par le gaz ou écrasés par l’écroulement des murs dans les fosses.</p>
<p style="text-align: justify">Libre jusqu’au milieu du XIXème siècle, l’exploitation des « chantiers » de pétrole devient un monopole de l’Etat. Par un document paru en 1792, on apprend que seulement 1/8 de la production d’un puits revient au propriétaire de l’installation, bien qu’il apporte le matériel et effectue le travail. Le reste revient au roi. La Turquie a été le principal client du pétrole roumain, et l’exportation était réalisée par les ports de Galati, Braila, Calarasi, Giurgiu et Olteniţa.</p>
<p style="text-align: justify">Le transport du pétrole de la région des Subcarpathes vers la Danube était très difficile et dangereux. Les mauvaises routes  pour les charrettes et le péril des brigands qui se trouvaient dans les forets de Vlasca et Ialomiţa empêchaient la vente du pétrole vers les turcs directement au lieu de l’exploitation, parce que les turcs, pour éviter tout danger lié au transport, achetaient le produit seulement dans les ports du Danube.</p>
<p style="text-align: justify">Les ouvriers partaient bien armés, parce que, en particulier au retour, des grandes luttes avaient eu lieu dans les forets qui couvraient la Plaine Roumaine. Ceux qui survivaient avec leur argent allaient à une église pour remercier Dieu pour la protection et puis, ils se retournaient à leurs puits afin de reprendre le difficile travail.</p>
<p style="text-align: justify">Les événements présentés ci-dessous ont continué se produire même après 1800. D’ici jusqu’au boom pétrolier du Ploiesti n’est pas loin à aller. Dans le printemps de 1856, Teodor Mehedinteanu, revenu d’un voyage d’études, apporte deux lampes avec d’huile extrait des schistes bitumineux. Encouragé par le professeur Alexe Marin et par le pharmacien Steege, il a distillé le pétrole, obtenant un gaz qui donnait plus de lumière et moins d’odeur.</p>
<p style="text-align: justify">Encouragé par le succès, il a participé  à une vente aux enchères et a obtenu la concession de l’éclairage public à Bucarest. Il a réussi de convaincre son frère, Marin, d’ouvrir une raffinerie, qu’il a commence de bâtir en décembre 1856. Construite dans la banlieue de Rafov, parmi les étangs, la première raffinerie du monde commence à fonctionner dans le printemps de 1857.</p>
<p style="text-align: justify"><strong>Sources:</strong></p>
<ol style="text-align: justify">
<li>Buzatu, Gh., (2009), <em>O istorie a petrolului romanesc</em>, Casa editoriala Demiurg, Iasi</li>
<li>Dumitrescu, N., Stanciu, L., Zidaru, C., (1998), <em>Din istoria transportului titeiului prin conducte in Romania</em>, Ed. Silex, Bucuresti</li>
<li>Neacsu, M., (2008), <em>Imaginea urbana element esential in organizarea spatiului: studiu de caz municipiul Ploiesti</em>, Teza de doctorat, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Geografie</li>
</ol>
<p style="text-align: justify"><strong>Surse foto:</strong> <a href="http://financial-com.info/2011/03/the-crude-oil-price-started-the-week-with-strong-increase/">Financial Communique</a>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Crivac">Wikipedia – Crivac</a></p>
<p style="text-align: justify"><strong>Pour être au courant avec les derniers articles écrits par les rédacteurs Greenly Magazine, ou par nos collaborateurs, nous vous invitons de vous abonner à notre newsletter.</strong></p>
<p style="text-align: justify"><strong><em>Article ecrit par Alexandra Petre et traduit par Mihail Mitoșeriu.</em></strong></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-158520"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenly.ro/aer/lor-noir-et-la-ville-de-ploiesti-deuxieme-partie/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Aurul negru si Ploiestiul (partea a II-a)</title>
		<link>http://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-partea-a-ii-a</link>
		<comments>http://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-partea-a-ii-a#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 23 Apr 2012 07:05:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Alexandra Petre</dc:creator>
				<category><![CDATA[Aer]]></category>
		<category><![CDATA[distilare]]></category>
		<category><![CDATA[exploatarea titeiului]]></category>
		<category><![CDATA[export]]></category>
		<category><![CDATA[fabrica de gaz]]></category>
		<category><![CDATA[fantanar]]></category>
		<category><![CDATA[iluminat]]></category>
		<category><![CDATA[monopol de stat]]></category>
		<category><![CDATA[rafinarie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://greenly.ro/?p=2945</guid>
		<description><![CDATA[Asa cum am inceput sa va povestesc in prima parte a acestui articol, de la sfarsitul veacului al XVII-lea petrolul a inceput sa fie utilizat pentru iluminatul gospodariilor taranesti si al oraselor fara...]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Asa cum am inceput sa va povestesc in <a href="../aer/credinte-despre-aer/">prima parte</a> a acestui articol, de la sfarsitul veacului al XVII-lea petrolul a inceput sa fie utilizat pentru iluminatul gospodariilor taranesti si al oraselor fara a deveni o activitate organizata. Iluminatul nu se facea cu lampi si felinare, ci prin aprinderea niasalatelor si a butoaielor cu pacura. Dupa acest sistem s-au iluminat curtile domnesti, drumurile, vadurile, ocnele.</p>
<p style="text-align: justify;"><a href="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/04/Crivac.jpg"><img class="alignleft size-medium wp-image-2948" src="http://greenly.ro/greenly.ro//wp-content/uploads/2012/04/Crivac-218x300.jpg" alt="" width="218" height="300" /></a>Referindu-ma mai detaliat la exploatarea titeiului, in vremea lui Matei Basarab (1632-1654) izvoarele de titei au fost captate prin santuri, prin adunarea lui cu vasul sau cu carpe inmuiate. Treptat locuitorii au perfectionat metodele de extractie a titeiului prin gropi speciale, apoi prin fantani taluzate din care scoteau titeiul cu galeata. O groapa ajungea pana la adancimea de 1 415 metri, transportul se facea in butoaie, vase, galeti etc. In judetul Prahova, la Pacureti, Campina, pe Valea Teleajenului si in alte zone s-au descoperit gropi captusite cu lemn de stejar, bai speciale pentru pacura, guri de exploatare. Sistemul captusirii gropilor cu lemn s-a impus si pentru salvarea vietilor celor care se ocupau cu exploatarea titeiului. Adancirea gropilor, a fantanilor, a dus la noi inventii si anume utilizarea crivacului (scripete) tras cu o funie sau un lant. Din pacate multi putari au murit asfixiati de gaze sau prin surparea peretilor.</p>
<p style="text-align: justify;">Libera pana la mijlocul veacului al XIX-lea, exploatarea „santierelor” de petrol devine monopol de stat. Dintr-un document aparut in 1792 reiese ca doar o optime din productia anuala a unui put revenea fantanarului, desi el asigura si materialul si munca, restul apartinand domnitorului. Turcia a fost principalul debuseu al acestui mineral, exportul facandu-se prin porturile Galati, Braila, Calarasi, Giurgiu, Oltenita.</p>
<p style="text-align: justify;">Transportul acestui produs, de la regiunile subcarpatice la malurile Dunarii, se facea anevoie si cu pretul unor mari pericole. Drumurile proaste pentru carute si foarte periculoase din cauza banditilor, care se ascundeau in padurile judetelor Vlasca si Ialomita, faceau vanzarea la schela imposibila, caci turcii, pentru a evita riscurile transportului, cumparau acest produs numai din porturile dunarene.</p>
<p style="text-align: justify;">Fantanarii plecau bine inarmati, fiindca, mai ales la intoarcere, cand aveau cu ei bani, adevarate lupte se dadeau uneori in intinsele paduri care acopereau pe acea vreme Campia Romana. Nu toti aveau aceeasi soarta, caci oameni inarmati pazeau drumurile care treceau prin paduri. Cei care scapau nejefuiti si in viata se duceau la biserica cea mai apropiata si multumeau lui Dumnezeu ca i-a protejat, apoi se intorceau la vetrele lor pentru a-si continua munca grea.</p>
<p style="text-align: justify;">Intamplarile mai sus povestite aveau loc si dupa 1800. De aici pana la „boom-ul petrolier” al Ploiestiului nu mai e mult. In primavara anului 1856, Teodor Mehedinteanu, intors dintr-o calatorie de studii, a adus cu el doua lampi care ardeau cu ulei extras din sisturi bituminoase. Indemnat de profesorul Alexe Marin si cu ajutorul farmacistului Steege, el a distilat titei obtinand un „gaz” care dadea o lumina mai vie si mai putin miros.</p>
<p style="text-align: justify;">Incurajat de succes, el a participat la o licitatie si a obtinut concesiunea iluminarii orasului Bucuresti, apoi l-a convins pe fratele sau Marin sa infiinteze o rafinarie, acesta incepand sa construiasca, prin decembrie 1856, „fabrica de gaz”. Ridicata in bariera Rafov, intre garle, in mahalaua Sf. Dumitru, prima rafinarie din lume a inceput sa functioneze in primavara anului 1857.</p>
<p style="text-align: justify;">Bibliografie:</p>
<p style="text-align: justify;">Buzatu, Gh., (2009), <em>O istorie a petrolului romanesc</em>, Casa editoriala Demiurg, Iasi</p>
<p style="text-align: justify;">Dumitrescu, N., Stanciu, L., Zidaru, C., (1998), <em>Din istoria transportului titeiului prin conducte in Romania</em>, Ed. Silex, Bucuresti</p>
<p style="text-align: justify;">Neacsu, M., (2008), <em>Imaginea urbana element esential in organizarea spatiului: studiu de caz municipiul Ploiesti</em>, Teza de doctorat, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Geografie</p>
<p style="text-align: justify;">Surse foto: <a href="http://financial-com.info/2011/03/the-crude-oil-price-started-the-week-with-strong-increase/">Financial Communique</a>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Crivac">Wikipedia &#8211; Crivac</a></p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine, dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre.</strong></p>
<div class="rw-right">
<div class="rw-ui-container rw-class-blog-post rw-urid-29460"></div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-partea-a-ii-a/feed</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
