Vizită stație compostare Bloc Liric

Vizită stație compostare Bloc Liric

Vizită stație compostare Bloc Liric

Cred că puțini bucureșteni cunosc faptul că în orașul lor, până în prezent, există 8 stații pentru compostare comunitară locală:

1. Floreasca – La intersecția str. Ludwig van Beethoven cu str. Johann Sebastian Bach, sector 2

2. Văcărești – Str. Mărțișor nr. 26, sector 4, București (livada din incinta/ din spatele muzeului Casa Memorială Tudor Arghezi)

3. Cotroceni – Str. Grigore Romniceanu, nr. 17-21 (în scuar, lângă punctul de transformare)

4. Titan – Str. Gheorghe Petrașcu nr. 51, bl. PM 54, sc. 2, sector 3, București

5. Vitan – Str. Foișorului 6, sector 3, București

6. Tei – Intr. Pontonului 1, sector 2, București

7. Apusului – Str. Ghirlandei nr. 5, bl. 46, scara 3, sector 6, București (în gradina din spatele scării 3)

8. Cișmigiu – Strada Ion Brezoianu, nr. 47-49, blocul Liric, București 010137 (curtea interioară)

… iar între timp am aflat că o asociație de proprietari din Sectorul 3 a câștigat în urma unui concurs ceea ce va fi a 9-a ministație de compostare din București.

Dar să revenim la vizita noastră. Stația de compostare din grădina Blocului Liric a fost instalată prin acțiunea Grupului de Inițiativă Civică Cișmigiu, înființat de Alex Oprița și Matei David în 2016, o comunitate de vecini/ prieteni dornici să îmbunătățească calitatea locuirii în cartierul Cișmigiu.

Noi l-am cunoscut pe priceputul, energicul și prietenosul domn Alex Oprița, pe care studenții l-au îndrăgit imediat, nemaidorind să plece din grădina celebrului bloc (fotografia de mai jos surprinde un scurt istoric al acestui bloc de locuințe).

Istoria Blocului Liric

Stația de compostare este formată din trei lăzi special construite pentru această activitate, fiecare având 1mc. Într-una din lăzi se adună constant resturile alimentare, mai precis resturi vegetale din grădină, coji de ouă puternic mărunțite (ideal ar fi măcinate), zaț de cafea, resturi/ coji/ cotoare de la fructe și legume – mărunțite și ele, săculeți de ceai din hârtie. Atât, subliniez, DOAR ATÂT!

Lada pentru compostare

Se amestecă bine biodeșeurile și se adaugă la suprafață… un strat de material uscat, aflat în lada pentru lemn măcinat/ mărunțit (crengi mărunțite/ măcinate, frunze uscate, paie, iarbă uscată).

Lada pentru compostare

Așa se procedează de fiecare dată când un iubitor al naturii aduce material nou biodegradabil. Deci, ultimul strat, cel vizibil, atunci când se deschide lada, trebuie să fie constituit din materie uscată.

Lada pentru compostare

Detalii compostare

Lada fractie uscata

Lada fracție uscată

Amestecare ladă compost

Ultima ladă este cea destinată maturării compostului. Aici nu se mai adaugă deșeuri organice proaspete, compostul fiind într-un stadiu avansat de maturare, odihnindu-se, în timp ce minunatele râme lucrează… iar în 2-3 luni, compostul, binefăcător îngrășământ, este gata pentru a fi folosit. În felul acesta, deșeurile organice generate de locatari, dar și de vecinii din alte blocuri (ce au aflat despre minunăție), nu mai ajung la depozitul de deșeuri (nu au ce căuta acolo!), nu mai poluează mediul și…sunt convertite într-o mană pământească.

Lada pentru maturare

Aceste lăzi aducătoare de hrană pământului au fost instalate acum câteva luni, la începutul anului 2024, lecția de compostare fiind susținută de doamna Gabriela Iordan, o super-femeie, un om grozav, ca și Alex Oprița și prietenii lor cei ”verzi” pentru binele naturii, doamna Iordan fiind coordonatoarea proiectelor Academia de compost și Livada Comunitară Mărțișor.

Containere colectare selectiva

Grădina si containere colectare selectivă

Trebuie precizat faptul că nu doar stația de compostare aduce originalitate blocului Liric, oricum cu o istorie interesantă și romanțioasă, dar și grădina blocului, cea amenajată cu gândul la schimbările climatice, la condițiile locale, la cerințele plantelor, la o minimă intervenție în mediu, constituindu-se într-o oază de liniște, frumos, oxigen, relaxare.

Iriși

Lalele

Cartier frumos

Studenții mei au fost foarte plăcut impresionați…nici nu știți ce studenți grozavi am, ca niște bureței dornici să absoarbă la nivel mental tot ce este bun pentru mediu și natură și apoi să pună în practică (aici intervin inimioarele lor) ceea ce au învățat.

Aventura continuă! După Magazinul Zero Waste, Stația de Compostare a Blocului Liric, urmează alte descoperiri încântătoare… dar nu divulgăm, ci vom scrie la momentul potrivit.

Cu bine, dragi iubitori ai naturii!

Valentina Mănoiu și dragii ei studenți

În era preocupărilor ecologice în creștere, studenții din anul II, de la Facultatea de Geografie, specializarea Geografia Mediului, Universitatea din București, au explorat o oază a sustenabilității la magazinul Zero Waste, UNIC ÎN BUCUREȘTI, în cadrul seminarului de Gestionarea Durabilă a Deșeurilor din data de 28 martie 2024. Acest magazin nu doar că oferă produse fără ambalaje, dar se implică și în procesul de compostare, integrându-se perfect în misiunea lor de a promova un stil de viață eco-friendly și responsabil.

Magazin Zero Waste

În timp ce se plimbau printre rafturile pline cu produse esențiale, de la cereale și condimente proaspete, până la produse de igienă personală și de curățenie, studenții au avut ocazia să observe direct impactul pe care alegerile lor de consum îl pot avea asupra mediului înconjurător. Au fost impresionați de varietatea și calitatea produselor disponibile, precum și de atmosfera prietenoasă și educativă a magazinului, care îi încuraja să devină mai conștienți și mai responsabili în ceea ce privește alegerile lor de consum.

Magazin Zero Waste

Pe lângă achiziționarea de produse Zero Waste, studenții au avut ocazia să învețe mai multe despre procesul de compostare și importanța reciclării deșeurilor organice. Ei au fost încurajați să se implice activ în procesul de compostare și să își împărtășească cunoștințele dobândite cu comunitatea lor, consolidând astfel angajamentul lor față de protejarea mediului și promovarea sustenabilității.

Despre compostare, Magazin Zero Waste

Magazin Zero Waste

Magazin Zero Waste

Magazin Zero Waste

Conf. dr. MĂNOIU VALENTINA, cadrul didactic care a însoțit studenții, mărturisește: Mirosul e de vis și te îmbrățișează în magazin, aranjamentul interesant, mărfurile așezate în recipiente transparente și cochete, mirodenii care te poartă în Orientul ispititor, cereale, sărățele, fructe uscate, ciocolată blândă cu mediul, șampoane, săpunuri, balsamuri și detergenți, fericite de le dă spuma pe-afară că le-ai cumpărat! Eu chiar azi mi-am făcut un abonament de 200 de lei pentru magazin. Astfel, în fiecare lună pot să-mi cumpăr diverse bunătăți, FĂRĂ AMBALAJE, și să fac treptat trecerea la o viață cu cât mai puține deșeuri. Puteți începe cu un abonament de 100 sau 200 lei… sau puteți alege unul mai generos. Intrați pe site și găsiți detalii! Dacă fiecare din noi ar fi mai preocupat de mediu, am avea un București curat și civilizat. Cu pași mărunți, dar susținuți, constanți, cu educație minut de minut, non-stop aș spune, putem atinge statutul de capitală prietenoasă cu mediul.

Magazin Zero Waste

Studenții participanți la  aceasta experiență au fost foarte încântați. Printre ei se regăsește și AIOANEI CRISTIANA, care spune că: Mă bucur enorm ca am participat la această experiență și în sfârșit am putut vedea o soluție de gestionare durabilă a deșeurilor, unică în București. Angajații și voluntarii, pentru ca DA, poți face voluntariat acolo, au fost foarte deschiși la discuțiile și întrebările noastre legate de funcționalitatea magazinului. Plimbându-mă printre rafturile pline de bunătăți, mă gândeam la problema ridicată de personalul magazinului, și anume faptul că au puțini clienți, iar întrebarea DE CE? mă neliniștea. Cum un loc cu o idee atât de bună și sustenabilă nu este suficient de promovat și vizitat de locuitorii capitalei României? Eu cu siguranță voi începe să îmi asigur alimentele de bază de la Zero Waste, fapt ce mă va ajuta să renunț la ambalajele produselor și la scăderea cantității de deșeuri pe cap de locuitor.

Magazin Zero Waste

Magazin Zero Waste

Această experiență dobândită la magazinul Zero Waste nu doar că le-a oferit studenților oportunitatea de a înțelege mai bine conceptul de sustenabilitate și impactul său asupra mediului, dar i-a și inspirat să devină agenți activi ai schimbării în comunitatea lor. Prin adoptarea practicilor Zero Waste și împărtășindu-și cunoștințele cu alții, acești studenți demonstrează că fiecare individ poate contribui la construirea unui viitor mai verde și mai sustenabil pentru toți.

Accesați pagina de Instagram a magazinului și luați în considerare o vizită acolo: https://www.instagram.com/magazinzerowaste/.

Convingeţi responsabilii din cantina dvs. să facă aprovizionarea de la producători bio locali, să servească fructe şi legume de sezon, să reducă porţiile de carne şi de peşte, să le înlocuiască cu regularitate cu mâncăruri pe bază de cereale, leguminoase, ouă, brânzeturi…, să descopere speciile uitate (napii, napul suedez…), să diminueze şi să composteze deşeurile care nu au fost gătite (precum cojile de la legume, fructe şi ouă)…

Acest lucru va necesita puţină adaptare din partea bucătarilor, dar va avea multe efecte pozitive pentru biodiversitate… şi pentru sănătatea dvs.!

Sursă informații: 52 de sfaturi pentru biodiversitate – Comisia Europeană/Direcția Generală pentru Mediu

Surse foto: http://www.kentucky.com/2011/04/26/1718979/farm-to-school-program-brings.html

http://www.ecotrust.org/farmtoschool/

http://johnnyadamic.wordpress.com/2009/06/02/italian-college-cafeterias/

https://www.facebook.com/EcoSchoolsUSA?filter=3

http://www.followmefoodie.com/2011/07/gorilla-food/

Stiti foarte bine cat de fertil  si bun este pentru plante pamantul din padure, deoarece natura “COMPOSTEAZA” orice a trait cândva – flori, frunze, ramuri, fructe s.a. Sa incercam si noi sa avem un comportament apropiat de cel al naturii si sa realizam compostarea in propria gospodarie, protejand astfel mediul si economisind bani.

Daca locuiti la casa aveti toate motivele sa realizati compostarea, pasii fiind foarte simpli:

1. In primul rand trebuie sa stim ce putem composta.

Deseurile organice se impart in 2 categori:

- cele bogate in carbon – brune, dure, uscate: ramuri, frunze uscate, hartie, carton, coji de oua, flori uscate;

- cele bogate in azot: verzi, moi, umede: coji de legume, fructe, iarba, frunze verzi. Este important ca raportul dintre cele doua categorii sa fie egal.

2.  Avem nevoie de un recipient mai mare, cu gauri de aerisire sau putem realiza acasa un container din paleti sau din sarma.

3.  Cea mai buna amplasare pentru container este un loc umbros, la adapost de vant, iar compostul trebuie sa fie in contact direct cu pamantul pentru a facilita accesul organismelor responsabile cu descompunerea materiei organice (bacterii, ciuperci, rame etc).

4.  Containerul trebuie sa masoare cel putin 1 m lungime, 1 m latime si 0,8-1 m inaltime. Aceste dimensiuni favorizeaza conditiile optime pentru microorganismele din interiorul gramezii de  compost.

5.  In prima zi, amestecati impreună deseurile organice, alternand materia uscata cu cea umeda, in straturi de cca. 5 cm fiecare. Cu cat materialul este mai mic, cu atat se va descompune mai  rapid.

Udati gramada de compost foarte bine, pana la saturare, astfel incat apa sa inceapa sa se scurga in afara, prin partea de jos a gramezii.

6.  In ziua a patra intoarceti gramada de compost, in asa fel incat partile care au fost in exterior sa fie acum în interior si materialul care a fost in interior sa fie la exterior. Interiorul vechii gramezi este in cel mai avansat stadiu de compostare.

7. Asigurati-va ca gramada este destul de umedă. Dacă materialele devin prea umede, puteti aera putin baza sau faceti o gaura de circa 7-10 cm diametru ori, si mai bine, puteti pune bete dedesubt, pentru drenaj.

8. In zilele 6 si 7, gramada de compost ar trebui să atinga temperatura maxima.

Cel mai bine e să folositi un termometru pentru compost sau un termometru de bucatarie.

Temperatura optima este intre 55 si 65 de grade Celsius.

9. Intoarceţi gramada de compost la fiecare doua zile, pentru a preveni supraincalzirea.

10. In ziua a 18-a, cand ramele apar in compost, este semn ca procesul s-a terminat si compostul e gata, plin de nutrienti. Obtineti astfel un compost proaspat, maro inchis, bine mirositor, pe care il veti putea folosi pentru flori.

Spor la treaba!

Surse foto: http://happyfarming.com, http://customerservices.stockton.gov.uk

Surse web: http://www.composting101.com/, http://totb.ro, http://www.howtocompost.org/

Articol realizat de Ionela Marin.

Dragi cititori, astept cu incantare, ca de obicei, comentariile dumneavoastra in legatura cu acest articol. Daca v-a placut, puteti sa-l votati !

De asemenea, pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre !

Prin compostare intelegem totalitatea transformarilor microbiene, biochimice, chimice si fizice, pe care le sufera deseurile organice, vegetale si animale, de la starea lor initiala si pana ajung in diferite stadii de humificare.

Compostul este un produs obtinut printr-un proces aerob, termofil, de descompunere si sinteza microbiana a substantelor organice din produsele reziduale. Contine peste 25 % humus relativ stabil, format predominant din biomasa microbiana si care in continuare este supus unei slabe descompuneri, fiind suficient de stabil insa pentru a nu se reincalzi ori a cauza probleme legate de miros sau de inmultire a insectelor.

Compostarea deseurilor biodegradabile, cum sunt cele din bucatarie si din gradina, conduce la obtinerea unui material nutritiv, ce poate fi folosit in locul ingrasamintelor chimice. Compostarea se poate face in cadrul gospodariilor, in lazi de compost speciale din plastic sau in alte recipente. In cazul fermelor, compostarea se realizeaza pe platforme special amenajate, materialul pentru compostat fiind dispus in randuri lungi (brazde) si intors periodic.

S-au identificat trei faze principale ale procesului de compostare:

- faza 1, stadiul de fermentare mezofila, caracterizat prin inmultirea bacteriilor si temperaturi cuprinse intre 25 si 40 grade Celsius;

- faza 2, stadiul termofil, in care sunt prezente bacteriile, ciupercile si actinomicetele (primul nivel al consumatorilor), la o temperatura de 50-60 grade Celsius, descompunand celuloza, lignina si alte materiale rezistente;

- faza 3, constituie stadiul de maturare, in care temperaturile se stabilizează si se continua unele fermentatii, convertind materialul degradat in humus prin reactii de condensare si polimerizare; ultimul obiectiv este de a produce un material stabil.

Compostul, produsul final stabilizat, este folosit extensiv ca ingrasamant, pentru a imbunatati structura solului, a facilita revegetarea solului erodat sau deteriorat si pentru a furniza nutrienti plantelor.

Pe langa faptul ca este o sursa gratuita de ingrasamant natural, compostarea este si o metoda ecologica de a “scapa” de mai mult de o treime din gunoiul menajer. Procesul de compostare este considerat astazi o metoda de management pentru stabilizarea deseurilor organice.

In urmatoarele articole va voi prezenta metodele de compostare si cum putem realiza compostarea in propriile gospodarii.

Surse foto: www.eartcicle.com, www.iecoliving.com

Dragii nostri cititori, pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre.

Articol realizat de Ionela Marin