Știm deja că zborul nu mai este de mult o preocupare eminamente industrială, ci a devenit în ultimele decenii și un mod de a anticipa viitorul și de a testa ultimele descoperiri în materia combustibililor eco-harmless și, de ce nu, a performanței în viteză și confort. Aeronavele de viitor vor fi ”geo-friendly”, deoarece vor fi proiectate în așa fel încât să reducă la minimum poluarea chimică și sonoră. Avioanele viitorului vor reflecta preocupările noastre curente: constrângerile bugetare, economisirea combustibilului și, în același timp, satisfacerea vitezei, care rămâne o componentă fundamentală a deplasării. Schimbarea pentru un mediu mai puțin poluat din punct de vedere al traficului aerian se urmărește a fi făcută de la fond spre formă, ultimul ”retuș” vizând cele mai trăznite și inovative ”măști” ale motoarelor cu aripi sau…fără aripi…Rolul pilotului va deveni unul secundar, ”de după cortină”, omul ajungând să manevreze avionul prin straturile atmosferice din simple comenzi efectuate la sol.

Cum vor reuși aeronavele viitorului să reînnoade prietenia cu legile nescrise ale meteorologiei rămâne încă discutabil, dar un lucru e cert: în procesul de concepere și fabricare a lor vor fi angrenați din ce în ce mai mulți experți din domenii conexe aviației și transportului în general. Conform lui  Carole Molina-Jouve, profesor la Institutul National de Stiinte Aplicate (INSA) din Toulouse și coordonator ProBio3, “Mâine, aeronavele vor zbura cu utilizarea deșeurilor agricole și forestiere” și devine o certitudine faptul că biokerosenul, un tip de uleiuri hidrotratate, produs pe cale naturală, va înlocui treptat combustibilul tradițional, poluant, fiind deja certificat drept combustibil utilizabil pentru aviație din luna iulie 2011. La afirmațiile de mai sus, profesorul adaugă un amănunt important, acela că de la o linie de producție în laborator, trebuie să se treacă la una destinată omului, lumii reale.

Etapele producției de uleiuri hidrotratate nu sunt cunoscute publicului foarte mult. Pentru obținerea lor,  trebuie să se ajungă la zaharuri în urma prelucrării diferitelor deșeuri agricole sau industriale: reziduuri forestiere, rumeguș, paie. Prin acțiunea enzimelor, se  pun aceste zaharuri în contact cu microorganisme de tipul drojdiei, care le vor transforma în lipide prin fermentație. Grăsimile obținute sunt apoi tratate cu hidrogen pentru a obține o hidrocarbură cu proprietăți similare combustibililor fosili. Cercetătorii de la ProBio3 insistă, totuși, să clarifice inexistența vreunei legături concurențiale între materiile prime din care rezultă kerosenul și produsele alimentare. Proiectul se axează pe exploatarea biomasei nealimentare, mergând pe ideea recuperării deșeurilor agricole, o metodă de ”reciclare” rațională, viabilă și etică. Sunt conștienți că întreg kerosenul tradițional nu poate fi înlocuit, întrucât acesta este văzut ca ”o cărămidă” susținătoare a întregului mix energetic și a independenței economice a Uniunii Europene, dar încercările susținute din partea aviației sunt mai mult decât salutare.

Un răspuns la “CARBONUL FISCAL”?

Astăzi, companiile aeriene poartă responsabilitatea asupra cca. 2% din emisiile de CO2 provenit din activitățile umane, respectiv 13% din toate tipurile de transport. Dar este de așteptat să crească cu 4,6% pe an până în 2020. Prognozele de trafic spun că acest sector al transportului care înregistrează emisii este în creștere rapidă. De fapt, emisiile de CO2 si alte gaze poluante provenite din degajamentele aeronavelor s-ar putea tripla până în 2050. Acesta este motivul pentru care oamenii de știință încearcă să dezvolte sfera combustibililor  alternativi pentru a reduce utilizarea de kerosen. 

Ce emite un avion în ziua de azi?  Kerosenul, rezultat prin distilarea țițeiului, este compus în principal din hidrocarburi care conțin alcani (Cn – H2n +2). Formula variază până la un număr mai mare de atomi de carbon, de tipul C10 H22 sau C14 H30. El are mai multe caracteristici, cum ar fi gradul ridicat de energie și de putere sau proprietatea că nu se poate congela. Aeronavele de mărime mijlocie consumă o cantitate mare de kerosen, de până la 8000 de litri de kerosen pe oră. Avionul elimină oxid de azot (NOx), atât în timpul decolării cât și al urcării. Alte gaze sunt emise mai ales în timpul rulării pe pistă și la încetiniri. Este cazul particulelor de monoxid de carbon (CO) sau solide, cum ar fi funinginea. În ceea ce privește emisiile de CO2, acestea au ajuns la 36% în zonele terminale ale zborurilor și până la 43% pe drum, în funcție și de starea atmosferică.  Compușii organici, dioxidul de sulf (SO2) și vaporii de apă sunt, de asemenea, emiși în timpul tuturor fazelor de zbor a aeronavei.

Avioanele viitorului stau la umbra inițiativei de a produce biocombustibili mai mult pentru aviație decât pentru alte tipuri de transport, cu scopul de a atinge o producție anuală de 2 milioane de tone până în 2020 în Europa, având în vedere că doar consumul european de kerosen a ajuns acum la 50 milioane de tone pe an.

Pentru industria aerospațială și de apărare europeană, care se bazează pe utilizarea biokerosenului, ar trebui să se reducă amprenta de carbon a aviației prin utilizarea surselor regenerabile de energie. Echilibrul vizat în ceea ce privește emisiile de dioxid de carbon trebuie să întărească ”lanțul verde” început cu reducerea amprentei de carbon la zero în industria grea. Tinzând spre ideal, cercetătorii afirmă că un răspuns la aceste nevoi ar fi impozitul impus de UE la emisiile de CO2 provenite de la companiile aeriene, ceea ce automat va duce la crearea Pieței Certificatelor de Carbon și pentru transportul aerian. În acest mod, compania care va achiziționa sau va continua să folosească aeronave care poluează peste limitele admise, va avea o bază de impozitare mai mare, care va putea fi satisfăcută prin creșterea prețului biletelor, de unde corelativ o scădere a numărului pasagerilor, care se vor îndrepta spre alte companii mai ieftine și cu politici de mediu mai bine ancorate în serviciile pe care le oferă.

Deși nu percepem, cu toată strădania de a duce o viață în spirit ecologic, reciclând și economisind apă, electricitate sau hârtie, uităm adesea că prin simpla noastră deplasare, în graba de zi cu zi de acasă spre facultate sau serviciu, în entuziasmul călătoriilor în țară și mai ales în străinătate, contribuim la deteriorarea poate a celei mai sensibile geosfere. Acest articol, dacă nu a reușit să lămurească prea mult curiozitățile privitoare la noile avioane posibile sau utopice (va urma!!!), suntem convinși că a stârnit în conștiința cititorilor un interes față de ceea ce stă în spatele unui zbor de câteva ore spre destinația dorită, față de tipurile de poluare caracteristice aeronavelor și, nu în ultimul rând, a modului cum noi, prin puterea deciziei, avem în mână și, din păcate, avem sau nu în buzunar, arma de a lupta cu aceasta.

Biliografie:

http://www.lepoint.fr/fil-info-reuters/les-avions-du-futur-pourraient-carburer-a-la-sciure-22-09-2012-1508980_240.php http://www.espace-sciences.org/conferences/mardis-de-l-espace-des-sciences/l-avion-du-futur

http://www.journaldunet.com/economie/transport/avion-futur-airbus.shtml

http://aviondufutur.e-monsite.com/pages/introduction/

Primele mele amintiri dateaza de cand aveam 3 ani. Si tot de atunci, imi staruie clar in minte un lucru: in fiecare dimineata, dupa ce ma sculam, dupa „buna dimineata” si „ce vrei sa mananci, scumpa mamii ?”, aflam temperatura de la acea ora, prognoza meteo pentru ziua respectiva si cateva sfaturi despre cum ar trebui sa ma imbrac.

In fiecare dimineata, programul se repeta si niciodata nu m-a deranjat sau suparat. Copil fiind, ma simteam privilegiata ca beneficiam de o prognoza meteo personala dar si de un…cum sa-l numesc?…meteo fashion stylist direct in bucataria familiei!

Tot in copilarie, primavara si vara, am petrecut zile de neuitat in curtea cladirii unde a functionat, candva, Serviciul de Aerologie al Institutului de Meteorologie (cum se numea atunci), cladire aflata pana nu foarte demult langa Aeroportul Baneasa…in prezent disparuta…daramata…

Meteorologie si avioane, zilnic in familia noastra!…

In adolescenta, am inteles foarte bine ca purtarea parintilor mei insemna sa ai profesia in sange, sa-ti devina un „membru al familiei”, caruia ii acorzi tot ceea ce are nevoie! Si atunci mi-am dorit sa pot sa simt si eu aceeasi pasiune cand imi voi alege profesia (iar la 33 de ani, am descoperit cu adevarat ce vreau si ce iubesc sa fac: sa fiu profesor!…Dar aceasta este alta poveste :)…). Zilnic purtam in familie discutii despre vreme, meteorologie, meteorologi, prognoze…mii de discutii de-a lungul timpului!

Anii au trecut, cu o cruzime fara margini, as spune acum, la aproape 46 de ani…parintii mei sunt pensionari dar…trebuie sa va marturisesc ceva: mama mea inca imi spune in fiecare dimineata, dupa ce ma scol, care este temperatura aerului in Bucuresti, cum va fi vremea peste zi si ce haine ar trebui sa port!…Nu am calculat de cate ori am primit aceste informatii si sfaturi daruite cu iubire, in 43 de ani de amintiri vii…zeci de mii, probabil…

In acesti ani, insa, desi nu am mers pe acelasi drum profesional urmat de parintii mei, eram mereu la curent cu tot ceea ce se intampla in meteorologie. Si, desigur, cele mai spectaculoase informatii le aflam de la tata! Avioane, zboruri curajoase, bravi ofiteri, conditii meteo care ar fi putut pune in pericol aeronavele!…

De exemplu, am invatat ca elementele meteorologice de baza, cum sunt temperatura, presiunea si densitatea aerului, manifesta o mare influenta asupra caracteristicilor aerodinamice ale aparatelor de zbor, asupra indicatiilor aparatelor de aeronavigatie si tehnicii de pilotaj.

…ca de starea fizica a atmosferei depind fortele aerodinamice care iau nastere pe timpul zborului, forta de tractiune produsa de motor, consumul de combustibil, viteza zborului si plafonul de zbor al avionului.

…ca indicatiile altimetrului barometric sunt influentate de variatia temperaturii pe verticala, de plafonul de zbor al avionului si de temperatura aerului la inaltimea de zbor.

…ca densitatea aerului are influenta asupra fortei ascensionale, rezistentei la inaintare si tractiunii motorului.

Tot in acesti ani am mai aflat ca pentru inlaturarea indicatiilor eronate ale aparatelor de bord, cauzate de elementele meteorologice, a fost necesar sa se foloseasca „Atmosfera standard”, care nu depinde de starea timpului sau a locului unde se desfasoara zborul! Astfel, Organizatia Internationala a Aviatiei Civile a stabilit ca parametrii meteorologici ai „Atmosferei standard” sa fie presiunea, temperatura, gradientul vertical de temperatura si densitatea aerului.

Cunoasteti care sunt valorile parametrilor „Atmosferei standard”, la nivelul marii? Sa vi le spun:

-         presiunea atmosferica 1013, 25 mb;

-         temperatura aerului +15⁰C;

-         gradientul vertical de temperatura -6,5⁰/km;

-         densitatea aerului 1,225 kg/m³.

Acesti parametri s-au obtinut prin calculul valorilor medii multianuale ale elementelor meteorologice iar atmosfera standard este folosita pentru calibrarea altimetrelor, calculul caracteristicilor de zbor, dar si pentru proiectarea avioanelor si rachetelor!!

In timpul executarii zborului, personalul navigant trebuie sa ia in calcul influenta elementelor meteorologice asupra zborului avionului, dar si indicatiile aparatelor de aeronavigatie, folosind deci „Atmosfera standard”.

Hmmm…acum parca este si mai limpede ca meteorologia este o stiinta complicata :)…insa ea poate fi explicata pe intelesul nostru, al tuturor!

Ati vrea sa aflati mai multe, dragi prieteni, despre meteorologie, elemente meteorologice, fenomene meteorologice periculoase, influenta lor asupra zborurilor aeronavelor sau despre meteorologie-zboruri-ornitologie ??

Astept cu nerabdare raspunsul vostru si, in caz ca este afirmativ, promit ca voi face tot posibilul ca explicatiile mele sa fie cat mai clare!

Va doresc o saptamana cu…vreme buna!

Sursa informatii:

Col. ing. Gheorghe Stefan (1990), Meteorologie pentru piloti, Ministerul Apararii Nationale, Comandamentul Aviatiei Militare, Bucuresti

Sursa foto: Valentina-Mariana Manoiu

Un pas necesar in adoptarea unei atitudini eco este cautarea de alternative, iar momentul cumparaturilor poate fi un inceput. Desi „eco-instructiunile” pot fi considerate fara importanta, ele pot avea efecte pozitive considerabile prin raspandirea lor la nivelul intregii societati.

“Eco-instructiuni” utile:

• Renunta la pungile din plastic; nu lua punguta de la vanzator decat daca ai cu adevarat nevoie de ea si foloseste o punga personala (de panza),  rezistenta in timp si reutilizabila;
• In cazul in care ai cumparat pungutele, pastreaza-le pentru a le refolosi (in loc sa arunci pungile din plastic goale la gunoi, foloseste-le pe post de saci menajeri);
• Cumpara o punga realizata din material reciclat, pe care sa o folosesti de fiecare data cand mergi la cumparaturi. Daca achizitionam o sacosa, o alta va fi produsa in locul ei. Cererea sustine oferta;  daca exista cerere pentru pungi, atunci vor fi produse in continuare iar numarul lor va creste. Pungile obisnuite din plastic, au la baza petrol (resursa naturala epuizabila si neregenerabila), sunt nebiodegradabile iar foarte multe ajung mai devreme sau mai tarziu in mediu, pe care il polueaza, imprastiindu-se pe dealuri, campii, prin paduri, in ape si mari. Foarte multe animale si pesti mor din cauza plasticului din natura. Pungile care ajung sa fie arse in incineratoare polueaza atmosfera.

In Romania se folosesc anual 1,3 miliarde de ambalaje din plastic, iar numarul acestora este in crestere cu peste 30%. Un roman foloseste aproape zilnic o punga pentru maxim 20 de minute si, in medie, utilizeaza 250 de pungi din plastic intr-un an.

• Evita sticlele din plastic, dozele din aluminiu de suc/alcool si incearca sa le cumperi pe cele din sticla sau alt material reciclabil (de exemplu carton);
• Alege produsele care nu sunt impachetate. Cumpara fructe, legume, peste proaspat, diferite tipuri de carne, paine in stare naturala si nu pe acelea ce se gasesc in vid sau in plase/sacose/casolete sigilate. In acest fel, poti ajuta la reducerea costurilor si a combustibilului consumat, necesare procesului de productie si impachetare. Apoi, cand ajungi in bucatarie, eviti astfel sa arunci cantitati mari de deseuri;
• In cazul in care produsele de care ai  nevoie se gasesc doar ambalate, orienteaza-te spre ambalajele biodegradabile (hartie si carton), deoarece pot fi reciclate nepoluand mediul, spre deosebire de cele fabricate din plastic, care au nevoie de 250-300 de ani;
• Organizeaza-te inainte de a pleca la cumparaturi, fa-ti o lista si cumpara doar ce iti este necesar. Daca nu ai multe cumparaturi de facut,  renunta la masina personala si alege transportul in comun. De asemenea, puteti face cumparaturile impreuna cu alte familii (prieteni/vecini/rude); astfel, in loc de mai multe masini in trafic, care polueaza, va fi doar una. O alta idee si mai buna: mergi pe jos. In acest mod, faci si miscare dar adopti si o „atitudine verde”;
• Atunci cand ne cumparam un aparat care functioneaza cu energie electrica (frigider, televizor, mașina de spalat, calculator etc.) este important sa ne orientam spre cele cu un consum cat mai mic de energie. Pentru aceasta ne putem folosi de etichetele cu clasele de eficienta energetica, care se gasesc pe cele mai multe electrocasnice, sau ne putem uita la consumul de curent electric.

Nu uita! Suntem 7 miliarde de oameni pe planeta si fiecare miscare pe care o facem conteaza. Un pas facut pentru mediul inconjurator inseamna si un pas pentru sanatatea si bunastarea noastra!

Articol realizat de Netcu Ancuta Gabriela

(Netcu Ancuta Gabriela este studenta in anul II la Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti, specializarea Geografia Mediului)

Surse informatii:

http://www.eco-style.ro/eco/stilviata-noutati/; http://www.scribd.com/doc/56365371/Ghid-Eco-Cetatean

Surse foto:

http://www.ecomagazin.ro/atelierul-de-sacose-eco-timisoara-12-mai-2010/; 
http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/fructe-si-legume-care-previn-imbatranirea-4790997

Daca v-a placut acest articol, va rugam sa-l votati si nu uitati sa va abonati la newsletter-ul Greenly !

Conform Agentiei Internationale pentru Energie, cateva mii de fabrici agricole care  utilizeaza procesul digestiei anaerobe sunt functionale in Europa si in America de Nord. Germania este cel mai mare producator de biogaz din Europa si lider de piata in domeniul tehnologiei pentru biogaz. In 2010, existau 5,905 instalatii de biogaz functionale in aceasta tara. Mai  mult de 3.700 de instalatii pentru biogaz functionau in anul 2007.

In Asia, cateva milioane de digestoare mici, simple, pentru biogaz, sunt functionale in tari precum China, India, Nepal si Vietnam, acestea producand combustibil pentru gatit si iluminat. In China s-au realizat primele experimente pentru obtinerea biogazului, in anul 1958. In jurul anului 1970, China a instalat 6.000.000 de instalatii de fermentare pentru eficienta agriculturii. In ultimii ani, tehnologia a cunoscut rate de crestere ridicate.

In Romania, in 1964, Tudor Ionescu a efectuat cercetari pentru producerea biogazului din namoluri organice. In anii ’80, functionau in conditii normale de producere si captare a biogazului instalatiile din cadrul statiilor de epurare ale apelor reziduale de la Bacau, Iasi, Timisoara, Oradea, Suceava, Hunedoara, Roman, Pitesti, Sibiu, Cluj s.a. In 1979, a intrat in functiune, la S.C.C.C.P. Peris, prima statie pilot de tip semi-industrial de producere a biogazului din dejectii de porc, cu o capacitate de 580 m³/zi biogaz.

Dupa 1982, au intrat in executie si in functiune alte statii de capacitati similare sau mai mari, care folosesc tot dejectii de porc pentru fermentarea anaeroba. Insa, incepand cu 1990, interesul pentru producerea biogazului prin reciclarea materiilor organice din zootehnie si industria alimentara a scazut drastic, in conditiile in care in majoritatea tarilor acest interes este de actualitate.

Se estimeaza ca la nivel european exista un potential considerabil pentru cresterea productiei actuale de biogaz, pe baza activitatilor din domeniul zootehnic. Dupa extinderea UE, noile tari membre din Europa Centrala si de Est trebuie, de asemenea, sa utilizeze aceste tehnologii  si sa beneficieze de potentialul lor ridicat pentru biogaz.

Implementarea tehnologiilor AD (digestie anaeroba) in aceste  tari va contribui la reducerea unui numar mare de probleme de poluare a mediului, odata cu intensificarea dezvoltarii durabile a comunitatilor rurale si a sectorului agricol in ansamblu.

Sursa web : http://spiridons.ecosapiens.ro, http://www.biogazul.info/, en.wikipedia.org.

Sursa foto: www.green.myninjaplease.com, www.hera.org.nz.

Daca v-a placut acest articol, va rugam sa-l votati si nu uitati sa va abonati la newsletter-ul Greenly!

Articol realizat de Ionela Marin