Ziua Mondială a Migraţiei Peştilor (World Fish Migration Day), marcată la data de 21 Mai, ne aminteşte că hidrosfera ne dăruieşte necontenit una dintre cele mai preţioase comori ale sale, pe care suntem datori să o ocrotim, ihtiofauna. Poate mai puţin cunoscută decât Ziua Apei sau a Pământului, sărbătoarea globală a peştilor migratori este, totuşi, un bun prilej de a ne îndrepta atenţia, măcar pentru o zi, asupra acestei resurse vii oferite de mări, oceane, râuri şi lacuri. Căci multe specii de peşti nu ar exista sau nu ar supravieţui în lipsa acestei conexiuni între domeniul continental şi oceanic, sau între componentele reţelei hidrografice, pe care suntem datori să le cunoaştem şi să le gestionăm responsabil.

Deseori, în demersurile noastre ştiinţifice, legislative sau antreprenoriale de a înţelege şi valorifica tot mai mult potenţialul economic, social şi estetic al corpurilor de apă, neglijăm tocmai esenţa lor, aceste vieţuitoare migratoare care străbat mii de kilometri în deplasările lor pentru reproducere si hrană în şi între medii acvatice atât de variate. Peştii sunt percepuţi de cei mai mulţi dintre noi ca o sursă de venit, nu ca un patrimoniu, oamenii amenajându-le necorespunzător râurile şi bazinele lor hidrografice, epuizându-le resursele necesare supravieţuirii. Construim baraje, lacuri de acumulare sau praguri deversoare, îndiguim râurile, reducem diversitatea şi atractivitatea habitatelor piscicole, extragem agregate din albii, prelevăm volume importante de apă, deversăm ape uzate industriale sau menajare, tăiem pădurile ripariene sau suprapescuim. Cum abordăm, însă, condiţiile de viaţă ale peştilor? Ce plasăm în centrul acţiunilor noastre, bunăstarea societăţii sau sustenabilitatea mediilor fluviale intens exploatate?

În încercarea de a înţelege problemele cu care se confruntă ecosistemele fluviale, în vederea îmbunătăţirii stării râurilor din România, un grup de tineri cercetători ai grupului Romanian Young Academy afiliat Universităţii din Bucureşti a organizat în perioada 20-22 mai 2022, la Cluj Napoca, primul colocviu dedicat Zilei Internaţionale a Migraţiei Peştilor, intitulat “Trăind cu râurile”.

Colocviul a pus în evidenţă cunoştinţele actuale din domeniul geomorfologic, ecologic, biologic, istoric, social, economic şi administrative despre râurile din România şi a adus la aceeaşi masă de discuţii cercetători, profesori, activişti de mediu, arhitecţi peisagişti care să prezinte din diferite unghiuri preocupările legate de studierea, conservarea şi amenajarea râurilor.

Participanţii au reprezentat patru centre Universitare (Universitatea din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai, Universitatea A. I. Cuza şi Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava), diferite institute de cercetare (Institutul de Geografie al Academiei Române, Institutul Terre et Environnement din Strasbourg, Sfântu Gheorghe Marine and Fluvial Research Station, Institutul de Speologie “Emil Racoviță” al Academiei Române (Cluj), Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” (Iași),  Muzeul Universității “Al. I. Cuza” (Iași), precum şi organizaţii de mediu şi companii de stat sau private din domeniul arhitecturii peisagistice (Asociatia Ivan Patzaichin – Mila 23, ECOU Studio şi METAPOLIS).

Deoarece de-a lungul timpului omul a intervenit asupra râurilor, aducând unele modificări ireversibile în estetica şi funcţionalitatea lor, au rămas tot mai puţine sectoare nemarcate de prezenţa societăţii sau foarte slab antropizate. Omenirea a conştientizat greu sau deloc faptul că apa nu e o resursă inepuizabilă, sedimentele au un rol bine definit în funcţionalitatea râurilor, că tot ce aruncă în amonte va ajunge la un moment dat în aval, purtat lent de ape sau rapid la viituri, şi că fluxurilor de materie şi substanţă vehiculate în cadrul albiilor trebuie să li se asigure continuitate şi conectivitate longitudinală, laterală şi verticală. După zeci sau sute de ani de exploatare, uneori brutală, a mediilor fluviale, revenirea la o stare iniţială, cvasi-naturală, este actualmente o utopie în cele mai multe situaţii şi îşi pierde din sens. Efectul sinergic al  intervenţiilor umane asupra râurilor se resimte prin schimbări, uneori sistemice, ale dinamicii hidro-sedimentare, la nivelul ecartului de variaţie a parametrilor fizico-chimici şi ecologici care însoţesc habitatele piscicole, uneori chiar şi prin rupturi de ritm şi dispariţia unor elemente biotice şi abiotice din sistemele fluviale.

Pornind de la aceste considerente, participanţii au abordat prin lucrările lor relațiile complexe om – râu. În acest context, colocviul “Trăind cu râurile” a încercat, la diferite scări de analiză:

- Să ofere o radiografie a stării râurilor din România (pe baza documentelor oficiale);

- Să dezbată modalităţile de îmbunătățire a modului de evaluare a râurilor şi de definire a condiţiilor de referinţă pentru proiectele de restaurare;

- Să aducă exemple de bune practici asupra implicării comunităților locale în gestionarea cât mai coerentă a cursurilor de apă;

- Să discute modul în care comunitatea științifică poate orienta interesul publicului larg vis-à-vis de rolul râurilor şi resurselor acestora de apă, sedimentare şi piscicole;

- Să analizeze modul în care tematica râurilor se reflectă în opera artiștilor/scriitorilor contemporani şi în evenimentele istorice şi sociale şi ce putem învăţa din aceste lecţii.

În atmosfera colegială a colocviului s-au născut idei care sperăm să fructifice în viitorul apropiat interesul divers asupra râurilor!

Fig. nr. 1 Localizarea zonelor protejate

Proiectul conceput de această asociaţie, “Elaborarea planurilor de management integrat pentru siturile de importanță comunitară: Făgetul Clujului , Valea Morii, Poienile de la Șard şi  Someșul Mic”, doreşte să atragă atenţia oamenilor asupra lucrurilor nepreţuite pe care le oferă Clujul şi să ajute la ocrotirea acestora, după cum spune managerul acestui proiect, Bálint Markó, în conferinţa de lansare de la Cluj-Napoca (Fig. nr. 2,3).

Fig. nr. 2,3 Conferința de la Cluj-Napoca

La conferinţa de lansare a proiectului au participat 120 de persoane: reprezentanţii comunităţilor, instituţiile locale, ONG-uri, experţi locali, studenţi ai universităţilor din Cluj-Napoca şi presa.

Acest proiect este finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, aferent Programului Operaţional Sectorial  “Mediu” şi are o durată de doi ani şi jumătate. Acţiunile ce vor avea loc în cadrul acestui proiect vor viza inventarierea, cartarea şi evaluarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor de importanţă comunitară şi cartarea arealului fizic al siturilor. După aceea vor urma elaborarea unor planuri de management ale siturilor, urmată de desfăşurarea unei campanii de conştientizare privind patrimoniul  natural al siturilor de interes şi conservarea acestora.  Acţiunile de conştientizare vizează organizarea unor evenimente: workshop-uri, în preajma zonelor vizate, expoziţii de fotografii, seminarii în şcoli generale şi licee, caravane ecologice, acţiuni de conştientizare precum Ziua Pământului, Ziua Orhideelor, Ziua Păsărilor, Ziua Biodiversităţii etc. Grupul organizator al proiectului doreşte de asemenea să colaboreze cu autorităţi locale şi judeţene, custodele siturilor (APM CluJ), instituţii publice şi investitori.

Localitățile implicate în proiectul Asociației sunt municipiul Cluj-Napoca, comuna Feleacu, comuna Florești, comuna Ciurila, comuna Săvădisla, comuna Baciu, municipiile Dej și Gherla, comuna Mintiu Gherlii şi comuna Mica.

În cadrul judeţului Cluj se întâlnesc 27 de situri Natura 2000, dintre care 22 sunt Situri de Importanţă Comunitară (SCI) şi 5 de Protecţie Specială Acvifaunistică (SPA). Ambele tipuri de situri nu interzic desfăşurarea activităţilor umane, în condiţiile în care zona este caracterizată de activităţi ce nu compromit mediul (pădurile, păşunile şi fâneţele au fost de sute de ani gospodărite într-un mod durabil).

Speciile de țintă sunt: plante ca pipiriguț (Eleocharis carniolica –  Fig.nr.4), moșioare (Liparis loeselii), bumbăcăriţă (Eriophorum latifolium – Fig. nr. 5), curechi de munte (Ligularia sibirica – Fig. nr. 6) și Adenophora lilifolia – Fig. nr.7, specii de fluturi ca Euphydryas aurinia – Fig. nr. 8, Maculinea teleius, Colias myrmidone, Lycaena dispar – Fig. nr. 9, Euphydryas maturna – Fig. nr. 10, Eriogaster catax – Fig. nr. 11, Leptidea morsei – Fig. nr 12 și un cosaș (Isophya stysi), specii de pești ca boarța (Rhodeus amarus – Fig. nr. 13), porcușorul de nisip (Gobio kessleri – Fig. nr. 14) și zvârluga (Cobitis taenia – Fig. nr. 15), broasca buhaiul de baltă cu burtă galbenă (Bombina variegata  - Fig. nr. 16), broasca țestoasă de baltă (Emys orbicularis – Fig. nr. 17) și singurul mamifer vidra (Lutra lutra – Fig. nr. 18).

        Fig.nr.4 -  Eleocharis carniolica

             Fig. nr. 5 - Eriophorum latifolium

Fig. nr. 6 - Ligularia sibirica

  Fig. nr.7  - Adenophora lilifolia

          Fig. nr. 8 - Euphydryas aurinia

                      Fig. nr. 10 -  Euphydryas maturna

Fig. nr. 11  -  Eriogaster catax

   Fig. nr 12 - Leptidea morsei

     Fig. nr. 13 -  Rhodeus amarus         

    Fig. nr. 14 -  Gobio kessleri

Fig. nr. 15  - Cobitis taenia

    Fig. nr. 16 -  Bombina variegata

Fig. nr. 17 - Emys orbicularis 

                Fig. nr. 18 -  Lutra lutra

Sursa:

Natura 2000 Cluj