În prezent, aproximativ 90% dintre românii de peste 18 ani au auzit de colectarea separată a deșeurilor de ambalaje în scopul reciclării, în creștere cu peste 10% față de anul 2011, arată rezultatele unei cercetări de tip sondaj, pe eșantion național reprezentativ, realizată în perioada 16-25 septembrie de IMAS, la cererea Eco-Rom Ambalaje.

Dacă acum doi ani aproximativ jumătate dintre respondenți afirmau că beneficiază de posibilitatea de a depune separat deșeurile în propria localitate, în prezent procentul a crescut până la 64%. Dintre aceștia, mai mult de jumătate declară ca au acces la un punct de colectare cu containere speciale „foarte aproape” și „puțin mai departe de locuință”.

,,După 2 ani de la ultimul studiu de percepție cu privire la sistemul de colectare separată din țară, putem spune că, treptat, trecem într-o etapă superioară de conștientizare a importanței sistemului: românii nu doar au auzit despre acest serviciu, ci știu ce înseamnă și din ce în ce mai mulți îl practică drept un obicei cotidian. Iar generația tânără are un rol important în acest proces: 62% dintre persoanele care au copii declară că, în cadrul școlii, aceștia au fost informați cu privire la separarea și reciclarea deșeurilor de ambalaje. Rezultatele inițiativelor noastre de informare și educare din domeniu se văd, iar acest lucru nu poate decât să ne bucure.” a declarat Sorin Cristian Popescu, Director General Eco-Rom Ambalaje.

Și numărul celor care au început să separe deșeurile este în creștere, conform studiului amintit: în 2013 aproximativ 60% dintre cei care au acces la sistem declară că depun separat deșeurile în gospodăria în care locuiesc, cu 24 de procente mai mult  decât în 2011. O analiza mai aprofundată a comportamentului de separare a deșeurilor arată că populația are un comportament ușor diferit față de fiecare tip de ambalaj: cei mai mulți declară că separă ambalaje de tip PET, urmate de cele de hârtie-carton.

De asemenea, se constată și o înțelegere diferită a comportamentului de separare: cei mai mulți români le separă prin depunerea în containerele dedicate (12%) sau punându-le în saci separați pentru a fi ridicate de operatorul de salubritate sau de personalul de serviciu (14%). Unii pastrează o parte din deșeuri pentru a le refolosi în gospodărie (15%), iar 14% le depun împreună cu celelate deșeuri în containerul comun sau le dau foc.

În ceea ce privește gradul de satisfacție, 36% dintre românii care au acces la sistem sunt mulțumiți de serviciul de colectare separată din localitatea lor, cel mai ridicat nivel de satisfacție înregistrându-se în Transilvania – 46%.

Primele trei lucruri care îi determină pe români să colecteze separat deșeurile sunt: prezența containerelor în apropierea locuinței (31%), campaniile de informare și educare din media (24%) și exemplul altor persoane (18%).

Pentru mai multe detalii, precum și informații folositoare privind colectarea selectivă și reciclarea, vă invităm pe www.colecteazaselectiv.ro.

Stiati insa ca bateriile trebuie sa fie reciclate? Iar legea romaneasca prevede acest lucru. Desigur, foarte putini stiu unde se pot depozita aceste baterii. Insa mai intai as dori sa va dau cateva detalii despre continutul bateriilor si efectele acestora asupra mediului.

Bateriile uzuale (si includem aici si acumulatorii portabili), folosite in fiecare gospodarie sau la locul de munca, pot contine substante toxice precum plumb, mercur, nichel, cadmiu, zinc sau litiu.  Aceste substante sunt deosebit de periculoase si pot afecta sanatatea umana daca se intra in contact cu acestea. Daca bateriile se arunca la cosul de gunoi, acestea vor ajunge cel mai probabil la gropile de gunoi apropiate orasului sau zonei in care locuiti. Dupa cum se stie, dupa un anumit interval de timp bateriile se corodeaza si apar scurgeri ale substantelor toxice pe care le contin. Odata ajunse in mediu, substantele mai sus mentionate afecteaza grav calitatea acestuia, poluand apele, solul, plantele si vietuitoarele. O caracteristica a acestor substante este faptul ca acestea se acumuleaza de-a lungul lantului trofic. Ce vrea sa insemne acest lucru? Inseamna ca substantele toxice nu se elimina/transforma la un anumit nivel din natura, ci se bioacumuleaza. Cu alte cuvinte, substantele nu se risipesc, ci dimpotriva se aduna cantitativ pe masura ce sunt absorbite de plante, insecte, animale si in final de om. Daca deseurile noastre menajere pot fi filtrate de natura si apoi sa ajunga la noi sub forma de noi roade ale pamantului, ei bine produsele noastre toxice, prin transformari chimice deosebit de mari, nu mai pot fi asimilate si transformate de mediul natural. E nevoie de multe cicluri pentru ca substantele sa fie eliminate ca pericol din mediu. Mercurul de exemplu, cea mai periculoasa substanta continuta de baterii, aflat intr-o baterie de dimensiuni mici, poate polua 500 l apa sau un metru patrat de sol pe o perioada de aproximativ 50 de ani. Substantele acestea toxice, odata ajunse in organism, pot provoca afectiuni grave precum steriliate, pierderi de memorie, boli de inima, cancer etc.

Prin urmare, reciclarea bateriilor devine absolut necesara. Aceasta ajuta la economisirea resurselor, permitand recuperarea metalelor valoroase cum ar fi nichelul si cobaltul. In plus, utilizarea metalelor reciclate din baterii necesita un consum mai mic de energie (utilizarea nichelului reciclat necesita 75% mai putina energie primara decat extractia si rafinarea lui in stare naturala).

In regula. Acum v-am convins ca bateriile trebuie depozitate separat? Desigur urmeaza intrebarea fireasca – unde pot duce bateriile uzate?

Conform legii impuse de Uniunea Europeana, producatorii de baterii au obligatia ca pana in septembrie 2012 sa asigure colectarea a 25% din productia de baterii. Prin urmare, iata ca a fost pus la punct si un mecanism de colectare (chiar daca rudimentar si doar pe alocuri).

Exista locuri unde bateriile se pot colecta pentru a nu ajunge in gropile de gunoi, ci sa fie depozitate corespunzator si daca e posibil chiar reciclate. Aceste locuri sunt de fapt magazine unde sunt amenajate recipiente de colectare. Magazine precum: Baumax, Praktiker, Obi, Metro, Carrefour, Kaufland sau IKEA din toata tara.

Sfaturi practice pentru a reduce consumul de baterii:

• Utilizati baterii ce pot fi reincarcate (acumulatori) care au o durata de viata mult mai lunga
• Evitati acumulatorii care contin nichel si cadmiu
• Folositi aparate electrice si electrocasnice ce permit utilizarea acumulatorilor
• Faceti solicitari autoritatilor locale pentru infiintarea de centre de colectare pentru baterii
• Cand bateriile sau acumulatorii devin deseuri, inapoiati-le magazinelor de unde le-ati achizitionat sau la cele care fac colectari, pentru ca acestea sa ajunga inapoi la producatori in vederea reciclarii
• Raspanditi vestea posibilitatii colectarii bateriilor si altor oameni

Sursa foto: www.wikipedia.org  www.google.ro

Dragii nostri cititori, pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre.