România poate pierde aproximativ 9 miliarde de euro în următorii 25 de ani, în lipsa unor măsuri ferme care să ducă la gestionarea durabilă şi eficientă a ariilor naturale din Munţii Carpaţi. La baza acestor măsuri stă adoptarea unui cadru legislativ adecvat pentru implementarea unor mecanisme coerente privind plata pentru serviciile ecosistemelor din ariile naturale.

Aceste estimări reprezintă concluziile studiului realizat în cadrul proiectului „Îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a sistemului de arii naturale protejate din Munţii Carpaţi”, finanţat de Fondul Global de Mediu (GEF) şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) România şi Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, în parteneriat cu WWF.

Analiza face pentru prima dată o evaluare comparativă a două sisteme de management al ariilor naturale protejate din Munţii Carpaţi şi demonstrează care este impactul economic al ariilor protejate asupra unor sectoare ale economiei – turism, ape minerale, resurse de apă, agricultură, silvicultură şi vânătoare – pe o perioadă de 25 de ani.

Utilizând date şi cifre de la nivelul a cinci parcuri pilot (Parcul Natural Apuseni, Parcul Natural Munţii Maramureşului, Parcul Naţional Piatra Craiului, Parcul Naţional Retezat şi Parcul Naţional Vânători-Neamţ), studiul arată că ariile naturale protejate reprezintă un bun economic important şi productiv, care asigură un flux intens de produse şi servicii valoroase din punct de vedere economic, care, prin aplicarea unui sistem de management sustenabil (SEM – Sustainable Ecosystem Management), pot genera resurse importante pentru dezvoltarea economică. Pe de altă parte, continuarea actualului sistem de gestionare a ariilor naturale protejate (BAU – Business as Usual) va duce la declinul iremediabil al biodiversităţii biologice şi la pierderea unor beneficii importante pentru economia ţării.

„Dorim astfel să punem la dispoziţia partenerilor noştri din guvern un instrument de lucru util care fundamentează necesitatea dezvoltării unor mecanisme de plată pentru serviciile ecosistemelor naturale, mecanisme propuse în cadrul amendamentelor legislative dezvoltate în cadrul proiectului.” a declarat Monica Moldovan, Director de Programe, UNDP România.

Pornind de la concluziile privind contribuţia pe care ecosistemele ariilor naturale protejate o pot avea la dezvoltarea economică şi la bunăstarea umană din România, în cadrul proiectului au fost formulate propuneri legislative care au ca scop stoparea declinului biodiversităţii, implementarea unor măsuri de gestionarea durabilă şi îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a ariilor protejate:

(i) acordarea statutului de „politică publică” pentru domeniul administrării ariilor naturale protejate;

(ii) crearea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate;

(iii) introducerea unei linii bugetare distincte pentru Conservarea biodiversităţii şi administrarea ariilor naturale protejate în cadrul bugetului central al Ministerului Mediului;

(iv) alocarea de resurse financiare pentru finanțarea administrațiilor de parcuri naţionale şi naturale.

În scopul de a transmite impactul economic pozitiv al gestionării durabile a acestor zone protejate, în cadrul proiectului a fost lansată campania de comunicare „Pune preţ pe natură!”, al cărei mesaj principal îl constituie îndemnul de a preţui natura la adevărata ei valoare şi de a contribui la conservarea ei.

Tot în cadrul campaniei a fost lansat site-ul www.punepretpenatura.ro, care găzduieşte legislaţia în vigoare privind ariile protejate, dar şi soluţiile care ar putea aduce mai mulţi bani economiei naţionale.

Mulțumim pentru comunicatul de presă doamnei Cristina Bucureasa, GEF Projects Communication Assistant. 

Voi ce spuneți? Vești bune, vremuri schimbătoare în bine? Vom conștientiza cât de curând cât costă natura? Să nu o mai chelltuim iresponsabil, atunci!

Pădurea Snagov este declarată arie protejată prin HCM 894 din 1952 şi confirmată prin Legea 5/2000. Aria protejată Pădurea Snagov a fost încredinţată în custodia Ocolului Silvic Snagov, din cadrul Direcţiei Silvice Bucureşti, în baza convenţiei de custodie încheiată între Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov şi custode, astfel dreptul de administrare și folosinţă al terenului revenind Ocolului Silvic Snagov.

Pădurea Snagov este o rezervaţie ştiinţifică, geobotanică, floristică, pentru protecţia în special a 15 exemplare seculare de fag (Fagus silvatica), crescute accidental în această regiune din Câmpia Română.

Din spectrul floristic al ecosistemului de pădure de stejar, amintim: stejar, frasin, ulm, plop alb, plop cenușiu. Printre arbuştii din Pădurea Snagov amintim: porumbarul, măceșul, lemnul câinesc, păducelul, cătină albă, cătină roșie. Echilibrul ecologic al ariei protejate este susţinut şi de căprioare, cerbi lopatari, pisici sălbatice, fazani, potârnichi, la care se adaugă cintezoi, piţigoi, privighetori, porumbei sălbatici şi turturele.

În Aria Naturală Protejată Pădurea Snagov sunt permise activitățile silvice prevăzute în amenajamentele silvice, dar şi acţiuni de vânătoare cu permisiunea Ocolului Silvic Snagov. În cazul producerii unor pagube, Ocolul Silvic Snagov poate solicita derogări în conformitate cu legislaţia.

Pe suprafaţa Pădurii Snagov este interzis accesul animalelor domestice aparţinând comunităţilor, asociaţiilor, firmelor sau persoanelor fizice şi totodată este interzisă extragerea prin orice mijloace a oricărui tip de vegetaţie forestieră.

Recoltarea plantelor din flora sălbatică de pe teritoriul Pădurii Snagov nu este permisă. Colectarea se poate face doar în scop ştiinţific şi cu acordul scris al Ocolului Silvic Snagov. Nu este permisă capturarea vreunei specii din cadrul faunei sălbatice sau distrugerea cuibului, bârlogului şi colectarea ouălor avifaunei.

Sunt acceptate la nivelul Ariei Protejate cercetările ştiinţifice promovate de Ocolul Silvic Snagov sau efectuate de colaboratori externi, desfăşurate pe baza unor contracte de cercetare cu Direcţia Silvică Bucureşti.

Introducerea unor specii alohtone pe teritoriul Pădurii Snagov este interzisă, însă este permisă luarea unor măsuri de eliminare şi stopare a unor specii invazive, ce pot periclita integritatea ecosistemelor.

Accesul persoanelor în Aria Protejată Pădurea Snagov este permisă pe trasee oficiale, însoţite de un delegat de la Ocolul Silvic Snagov. Vizitarea rezervaţiei se realizează pe baza unei taxe. În ceea ce priveşte circulația autovehiculelor, motoretelor, motocicletelor şi a altor vehicule cu motor care folosesc combustibili tradiţionali, aceasta este permisă numai pe drumurile publice, dar şi pe cele forestiere până în dreptul indicatoarelor sau a barierelor ce au rol de a limita accesul.

Comercializarea de produse alimentare în zona Ariei Naturale Protejate Pădurea Snagov este strict interzisă. Totodată, camparea şi aprinderea focului pe teritoriul Pădurii Snagov sunt strict interzise.

Zona Snagov este una dintre cele mai prolifice din ţară în ceea ce priveşte investiţiile în imobiliare. Tendinţa este normală având la bază condiţiile naturale (aer curat, acces la lac, pădure), istoricul locului şi apropierea de capitală, toate acestea făcând din Snagov un adevărat cartier rezidenţial.

Acest lucru a generat de-a lungul timpului, la nivelul Pădurii Snagov, probleme de mediu, precum aruncarea molozului din construcții în pădure și depozitarea deşeurilor menajere în liziera pădurii. De-a lungul timpului, o problemă importantă a reprezentat-o tăierea copacilor.

Dragi cititori, voi ce știți despre vestiții codrii ai Vlăsiei ? Cum vedeți situația lor peste 10 ani ?

Surse: Planul de management al Ariei Naturale Protejate-Pădurea Snagov şi Regulamentul de organizare şi funcţionare al Ariei Naturale Protejate-Pădurea Snagov, www.fundatiasnagov.ro, http://www.cjilfov.ro/site/mediu, http://www.skytrip.ro/aria-naturala-protejata-padurea-snagov-din-judetul-ilfov-ob-2937.html,http://www.realitatea.net/speciile-si-habitatele-naturale-din-ilfov-amenintate-de-deseuri-si-defrisari_853146.html, http://www.youtube.com/watch?v=8OpD6AQF4u8&feature=related