Unele pesticide comune utilizate in intreaga lume si aprobate pe criterii de siguranta si toxicitate redusa distrug, de fapt, coloniile de bondari si de albine. Insecte care – fie ca va plac sau nu – au un rol important pentru existenta biodiversitatii plantelor. Trebuie sa se tina cont ca de polenizarea albinelor depind 84% din speciile de plante ale lumii si ca polenizarea asigura 76% din productia alimentara la nivel mondial.

Aceste pesticide au fost aprobate pe baza unor teste, care arata ca doze mici nu ar ucide albinele pe termen scurt. Insa efectele pe termen lung nu au fost luate in considerare pentru aprobare. Doua studii publicate de revista Science au aratat ca efectele pe termen lung ale dozelor mici de pesticide sunt complexe si implica un risc substantial pentru bondari si albine iar acestea ar trebui sa fie luate in considerare.

Neonicotinoidele sunt insecticide care afecteaza sistemul neurologic al insectelor si perturba comportamentul lor. Ele sunt absorbite de plante, avand ca rezultat reziduuri de pesticide ce contamineaza polenul si nectarul deopotriva.

Thiamethoxam-ul este pesticid utilizat in mod obisnuit la culturile de rapita, porumb sau floarea-soarelui. Un studiu realizat in Franta, cu microcipuri atasate albinelor, a aratat ca thiamethoxamul nu este la fel de inofensiv cum era de asteptat.  Albinele care se hranesc cu polen sau nectar contaminat cu acest pesticid, chiar si la doze foarte mici, se pierd in drumul catre stup.

Imidacloprid-ul, membru al grupului de neonicotinoid, este aprobat pentru utilizarea in peste 140 de culturi, in mai mult de 120 de tari.  Intr-un studiu publicat de catre revista Science, un experiment cu bondari realizat in Universitatea Stirling din Scotia a demonstrat efectul daunator al acestui insecticid, chiar si la doze foarte mici, asupra dezvoltarii coloniilor de albine si, in special, in cazul matcilor (regina albinelor).  Bondarii care au fost hraniti cu alimente contaminate cu imidacloprid (desi in catitati mici) au crescut mai putin si ca urmare coloniile lor sunt mai mici (8-12%). Acest lucru se traduce si printr-un declin mare, disproportionat, al numarului de matci: una sau doua botci (larve din care ulterior ies reginele), comparativ cu 14 in cazul coloniilor neafectate de pesticide. Reginele sunt fundamentale pentru supravietuirea coloniei, deoarece ele sunt singurele care supravietuiesc iarna, astfel incat colonia sa ajunga in primavara anului urmator.

Albinele sunt vitale pentru productia de alimente. Noi nu trebuie sa uitam acest lucru.

Adesea auzim ca pesticidele sunt de asemenea vitale pentru randamente ridicate ale culturilor agricole.  Sunt?  In mod clar NU!  Milioane de fermieri din intreaga lume renunta la utilizarea pesticidelor. Agricultura ecologica este o cale reala de iesire din saracie.

De exemplu, in statul indian Andhra Pradesh, Guvernul a sponsorizat neutilizarea pesticidelor pentru aproape 1,5 milioane ha, in anul 2009. Aceasta abordare non chimica creste veniturile agricultorilor. Intr-o evaluare recenta a agriculturii locale, Universitatea a aratat ca randamentele au crescut, de asemenea. Succesul acestui proiect a primit atentia prim-ministrului indian si a proiectelor de management fara pesticide, acoperind ulterior 5000 de sate si 10 milioane de hectare.

Agricultura ecologica, fara chimicale, este cea mai promitatoare solutie, realista si fezabila economic, in comparatie cu agricultura distructiva ce implica utilizare pesticidelor.

Aceste doua noi studii stiintifice solide arata ca este timpul sa se renunte la increderea oarba acordata pesticidelor de catre marii producatori agricoli si inceperea protejarii alimentelor din fermelor noastre.

De peste 50 de milioane de ani, arata cercetatorii, albinele muncesc neincetat in folosul oamenilor. Munca lor nu ar putea fi inlocuita de nimic, căci daca ele nu ar poleniza plantele si pomii, oamenii nu ar avea deloc legume, cereale sau fructe. Fara ele plantele nu s-ar putea inmulti si deci nu ar supravietui si, in consecinta, nici animalele nu ar avea ce manca. Adaugand la aceasta numarul impresionant de produse apicole pe care oamenii le utilizeaza de pe urma albinelor, se poate afirma fara niciun dubiu ca ele sunt indispensabile omenirii.

Aceasta l-a facut pe Albert Einstein sa afirme: “Cand albina va disparea, omul nu va mai avea decat cativa ani de trait” (Albert Einstein).

Articol realizat de Elena Valentina Saulescu, Shop Manager, Napati.ro 

http://www.greenpeace.org

Ce înseamnă plante energetice?

Denumite în mod generic “energo”, plantele energetice reprezintă o sursă alternativă de energie, mai precis energie obținută fie prin arderea de materie lemnoasă, fie prin obținere de biocombustibili din plantele ierboase. Cu alte cuvinte, vorbim despre biomasă ca sursă de energie regenerabilă. Așa cum sugerează și denumirea lor, aceste plante au caracteristici energetice deosebite și sunt ecologice (emisiile rezultate din arderea lor sunt aproape zero). Din categoria plantelor energetice fac parte rapița (Brassica napus), porumbul (Zea mays), floarea- soarelui (Helianthus annuus), plopul (Populus spp.), salcia (Salix spp.) etc. Se pare însă că cea mai rentabilă dintre plantele lemnoase (și din ce în ce mai populară) este specia-hibrid Salix viminalis, obținută în laboratoarele din Suedia.

Abia după 30 de ani de utilizare în țări precum Suedia, Țările Baltice, Slovenia, Polonia și Ungaria, salcia energetică a ajuns și în România. Există multe informații publicate cu privire la această specie, așa că vă voi prezenta pe scurt, cu liniuță, câteva aspecte importante privind cultivarea și folosirea salciei energetice ca sursă alternativă de energie.

Avantaje

-          are o putere calorică ridicată, de 4900 kcal/ kg (conform salciaenergetica.ro), mai ridicată decât a stejarului

-          emisii de ardere aproape zero

-          caracteristici tehnologice permisive (pe soluri argiloase, pe terenuri în pantă, în zone mlăştinoase etc.). Practic, culturile de salcie energetică pot “readuce la viață” terenurile aflate în paragină (nefertile sau foarte slab productive).

-          de asemenea, Salix viminalis are capacitatea de a prelua anual 20-30 t/ha de nămol provenit din epurarea apelor reziduale (conform recolta.eu). Cu alte cuvinte, salcia energetică va utiliza cu succes apa neepurată biologic (proces dealtfel costisitor).

-          rezistență ridicată și ritm rapid de creștere (vara, Salix viminalis crește și 3 cm/zi)

-          durată îndelungată de viață a culturilor (25- 30 de ani) – conform greenenergy.org.ro

-          costuri reduse de cultivare și întreținere a culturii. Astfel, conform salciaenergetica.ro, costurile de plantare a unui hectar de teren cu Salix viminalis sunt cuprinse între 1700-2000 euro. Investiția se face o singura dată pentru o perioadă de exploatare de 25-30 de ani, iar profitul în doi ani poate fi de 2.800 euro/ ha (conform recolta.eu).

-          în condiții favorabile (irigare intensivă), producția poate ajunge până la 60 t/ha (conform salciaenergetica.ro), productivitatea medie fiind de 30- 40 t/ha.

-          cererea de biomasă va fi în creștere, având în vedere tendința de urcare a prețurilor combustibililor fosili.

Cum se cultivă?

Foarte simplu – prin butași (DEX: porțiune de lăstar, de rădăcină sau de frunză, detașată de la planta-mamă și sădită în pământ, cu scopul de a se înrădăcina și de a forma o plantă nouă). Trebuie să ai la dispoziție un hectar de teren (poate fi și inpracticabil agricol!), iar cultura ta va fi rentabilă, cu siguranță, cel puțin pentru consumul propriu și independența energetică, dacă nu și pentru comercializarea lemnului în câțiva ani.

Plantații de salcie energetică în România: la Miercurea Ciuc (la ieșirea spre Odorhei), în comuna Ghilad (jud. Timiș).

Cum se utilizează?

Lemnul obținut poate fi ars ca atare în sobe sau, mai eficient, se măruntește, apoi rumegușul se transformă în peleți, utilizați fie la încălzirea sobelor, fie în centrale casnice speciale. Se comercializează și în România astfel de centrale, deci utilizarea lemnului de salcie energetică nu pune niciun fel de problemă tehnică.

Vrei afacerea ta? Iată o idee propusă pe www.recolta.eu:

“Brichetarea este procesul de comprimare (mecanică sau hidraulică) a biomasei, pentru reducerea dimensiunilor și obținerea unui produs compact, cu o putere calorică mare. Puterea calorică a brichetelor din resturi vegetale este mai mare decat a lemnului de fag și aduce o economie de 60% față de încălzirea cu gaze și de 40% față de încălzirea cu lemne. Costurile de productie a brichetelor din paie sau alte resturi vegetale sunt foarte scăzute (maxim 120 ron/t). Piața de desfacere este practic imensă. Gândiți-vă numai la câte familii folosesc sobele de teracota sau centralele pe lemne. Câți oameni nu ar prefera să cumpere o tonă de brichete gata pregătite pentru foc, decât 1,5 – 2 tone de lemne pe care trebuie să le taie, spargă etc. Cererea la export este, de asemenea, foarte mare.”

De asemenea, poți obține documentația completă pentru această afacere pe www.salciaenergetica.ro.

Așa că… Stai la curte? Go for it!

Dezavantaje:

-          statul nu încurajează prin subvenții cultura de salcie energetică.

-          posibilitatea de monopol instituit de posesorul tehnologiei de exploatare (pentru etapele de cultură, recoltare, procesare de peleți).

Cunoști și alte dezavantaje? Te invit să dezbatem pe larg această temă.

Studiu de caz: pepiniera de la Ghilad

În comuna Ghilad se află prima uzină de producere a curentului electric, utilizând salcie energetică. Pepiniera constă în 35 ha cu salcie energetică (pe terenuri slab productive, care s-au dovedit a fi păguboase pentru săteni). Au fost create astfel 50 de locuri noi de muncă pentru săteni. Investiția este germană (societatea Rebina Agrar, componentă Rebina Group Romania), dar vor exista câștiguri și pentru bugetul primăriei. Energia electrică obținută va fi distribuită cetățenilor (nu există gaz în comună), iar lemnul de salcie va fi la îndemâna acestora pentru alimentarea sobelor (în locul lemnului achiziționat din afara comunei). Pentru mai multe informații, citește AICI.

În concluzie, fie că ai găsit inspirație pentru afacerea ta, fie că dorești să beneficiezi de independență energetică, sper că articolul acesta ți-a fost util. Cert este că Salix viminalis este o plantă deosebită, ce reflectă un stil de viață ECOnomic și ECOlogic.

Astept cu interes comentariile tale pe aceasta temă. De asemenea, pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine, dar și de colaboratori, te invit să te abonezi la newsletter-ul revistei noastre!

Bibliografie

www.salciaenergetica.ro

www.ecomunitate.ro

www.recolta.eu

www.greenenergy.org.ro

http://silvicultorul.wordpress.com

Produsele ecologice au devenit astfel o optiune verde pentru Europa in conditiile in care variile probleme de mediu existente – incalzirea globala, poluarea – au cunoscut evolutii tot mai acerbe, motivand astfel Comisia Europeana,  in spiritul unei dezvoltari durabile a mediului si al bunastarii animalelor, sa continue si sa dezvolte campania pentru dezvoltarea sectorului agriculturii ecologice. Astfel ca toti agentii ecologici/economici, indiferent de statutul lor in cadrul procesului de productie–distributie, actioneaza in asa natura incat sa sprijine exploatarea cat mai responsabila a resurselor naturale.

Pentru a obtine acest lucru, agricultura ecologica se bazeaza pe un numar de obiective si principii, la fel ca si pe bunele practici create sa minimizeze impactul omului asupra mediului inconjurator:

- Rotatia culturilor ca premisa a folosirii eficiente a resurselor fermei

- Limitarea cu strictete a utilizarii ingrasamintelor si pesticidelor sintetice chimice, din cauza efectului lor potential nociv asupra mediului

- Interzicerea folosirii organismelor modificate genetic

- Incurajarea unui ecosistem divers, pentru mentinerea fertilitatii solului si tinerea sub control a daunatorilor prin mijloace naturale (ca de pilda folosirea ca fertilizator a gunoiului provenit de la animale si a furajelor produse la ferma).

- Alegerea unor specii diferite de plante si rase de animale care sunt mai bine adaptate la conditiile locale si la potentialele probleme legate de daunatori si boli.

- Cresterea animalelor in libertate si adaposturi deschise si hranirea acestora cu furaje ecologice

- Folosirea unor practici de crestere a animalelor adaptate fiecarei rase in parte.

Fermierii care practica agricultura ecologica nu incearca doar sa mentina solul intr-o stare buna, fertila si naturala – ei incearca totodata sa il faca mai bun prin folosirea de elemente nutritive adecvate, imbunatatirea structurii sale si prin gospodarirea eficienta a apelor. In spiritul acestei idei, multi agricultori intretin in mod curent, sau planteaza, garduri vii pentru a preveni eroziunea terenului cultivat sub actiunea vantului. Totodata, aceste garduri vii si diversele margini imprejurul terenului ajuta la crearea unor habitate ideale pentru pasari, insecte si alte vietati salbatice de pe terenul fermei, contribuind astfel la biodiversitatea generala. Prin utilizarea culturilor intercalate si a culturilor de protectie si prin imbunatatirea continutului de humus al solului, metodele ecologice pot ajuta la prevenirea infiltrarii elementelor nutritive in panza freatica si in apele de suprafata si la reducerea riscului de eroziunea a solului, minimizand astfel contaminarea apelor si eutrofizarea acestora.

Imbunatatirea compozitiei solului prin reciclarea deseurilor si a produselor secundare de la plante si animale nu doar intensifica activitatea biologica in sol si impiedica eroziunea acestuia, ci poate sa contracareze schimbarile climatice prin refacerea nivelurilor de materii organice si deci a concentratiei de carbon din sol. Un numar tot mai mare de studii stiintifice sugereaza ca agricultura ecologica ar putea juca un rol in combaterea schimbarilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Ingrasamintele sintetice pe baza de azot constituie una din principalele surse de emisii de dioxid de carbon din agricultura si cea mai importanta sursa individuala de emisii de protoxid de azot din sectoarele de activitate ale lumii.

Un raport al Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultura (FAO) afirma ca, in sistemele de agricultura ecologica, emisiile de CO₂ la hectar sunt cu 48 % – 66% mai mici decat in sistemele conventionale si ca „agricultura ecologica este mai eficienta la hectar decat cea conventionala, atat in ceea ce priveste consumul direct de energie (combustibil si ulei) cat si consumul indirect (ingrasaminte si pesticide chimice sintetice).

Agricultura ecologica poate oferi o gama larga de produse si servicii ecologice, iar metodele ecologice ar putea avea un rol important in atenuarea efectelor schimbarilor climatice, după cum conchide FAO: „agricultura ecologica bine gestionata duce la conditii mai favorabile la toate nivelurile mediului inconjurator.”

Sursa foto: http://www.theorganicfusion.com

Sursa info: http://ec.europa.eu/agriculture/organic/home_ro

http://proiectulecologicromanesc.ro/marian-cioceanu-promoveaza-agricultura-ecologica-in-romania/

Articol realizat de Elena Neacşu