Această afirmaţie este deosebit de importantă în ceea ce priveşte subiectul schimbărilor climatice şi a mediului. În condiţiile în care 97% dintre cercetători sunt de acord că schimbările climatice reprezintă un fapt, exista încă mulţi sceptici. De exemplu, un sfert dintre americani considera că acestea nu reprezintă un fenomen real, motivându-şi punctul de vedere cu argumente ce variază de la « vremea încă este rece » (33%) până la « Dumnezeu controlează vremea » (2%). Aceste date provin dintr-un studiu care poate fi consultat aici.

În aceste condiţii, educaţia de mediu şi legată de schimbările climatice este un element esenţial, pentru a asigura nu numai transferul de cunoştinţe corecte, ci şi pentru că oamenii informaţi pot lua deciziile informate cu privire la acest subiect care nu suporta întârzieri inutile.

Pentru a pleca de la zero, haideţi să ne reamintim despre ce este vorba. Aşa cum ştim, oamenii exercită o influență tot mai mare asupra climei și asupra temperaturii Pământului, prin arderea combustibililor fosili, tăierea pădurilor tropicale și creșterea animalelor. Aceste activități generează cantități enorme de gaze cu efect de seră, care se adaugă celor deja prezente în mod natural în atmosferă, contribuind astfel la efectul de seră și la încălzirea globală – aşadar, la schimbările climatice. Efectele fenomenului sunt vizibile: temperaturile cresc, tiparele precipitațiilor se schimbă, ghețarii și zăpada se topesc, iar nivelul mediu al mării pe întregul glob este în creștere.

Oamenii de ştiinţă au analizat patternurile climatice din ultima sută de ani şi au ajuns la concluzia că schimbările remarcate sunt rezultate ale influentei societăţii umane. Instituţiile şi organizaţiile publice au reacţionat: pentru a preveni efectele cele mai grave ale schimbărilor climatice, țările semnatare ale Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) au convenit să limiteze creșterea temperaturii medii globale la suprafață la mai puțin de 2 °C față de perioada preindustrială, cercetătorii fiind de părere că acesta este pragul maxim la care schimbările climatice ar fi gestionabile. Pentru a atinge acest obiectiv, emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial trebuie să atingă punctul culminant cât mai curând posibil și apoi să scadă rapid. Până în 2050, emisiile globale ar trebui să fie reduse cu 50 % comparativ cu nivelurile din 1990, iar înainte de sfârșitul secolului să se atingă neutralitatea din punct de vedere al emisiilor de carbon.

Un pas suplimentar în această direcţie a fost făcut cu ocazia semnării acordului de la Paris la sfârşitul anului 2016, care îşi doreşte să întărească răspunsul global cu privire la schimbările climatice. Semnatarii se angajează să ia măsuri la nivel naţional pentru a asigura emisii mai reduse de CO2 şi pentru a se implica în mod real în limitarea impactului uman asupra climatului.

Dar care sunt măsurile pe care le putem lua, fiecare dintre noi?

-      Să fim atenţi la cât şi cum consumăm! De la utilizarea panourilor solare până la shimbarea becurilor incandescente cu becuri LED, putem diminua nevoia de energie electrică, a cărei sursa principală este cărbunele (42%).

-      Atenţie la ce punem în farfurie! Consumul alimentar poate avea o mulţime de efecte la scări diferite: de exemplu, consumul local evita nevoia de transport; industria cărnii şi a produselor lactate este responsabilă pentru 18% din gazele cu efect de seră – aşadar de ce să nu ne propunem cel puţin o „masă eco” pe zi ?; să nu uităm că mâncărurile procesate au, la rândul lor, efecte negative asupra calităţii mediului.

-      RRR – reciclare, reutilizare, recuperare. De ce? Pentru că depozitele de deşeuri produc metan, iar acesta este un gaz cu efect de seră. Să încercăm să cumpărăm produse ambalate cât mai puţin, să reciclam ce putem recicla şi, dacă este posibil, să compostăm resturile menajere: nu numai că vom diminua cantitatea de deşeuri din depozit, ne vom putea hrăni plantele cu un îngrăşământ natural.

-      Atenţie la cum vă deplasaţi! Transportul reprezintă una dintre sursele principale de încărcare cu CO2 din zonele urbane. Folosiţi transportul în comun, bicicletele sau mergeţi pe jos cât de des se poate: este important nu doar pentru mediu, ci şi pentru sănătatea voastră.

Aveţi alte sfaturi şi sugestii pentru cititorii Greenly? Le aşteptăm în comentarii.

Surse info: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9.

Surse foto: 1, 2.

Dramatic, dar adevarat, iar in acelasi timp acest fenomen al lipsei de bun-simt ia amploare de la mic la mare. De vina o fi educaţia (legendarii „cei sapte ani de acasa”), de vina o fi stresul marilor sau micilor orase, sau pur si simplu prostia?

Poate ca ar fi mai bine sa nu ne mai prefacem ca militam pentru „drepturile mediului”, sa nu mai stam in interminabile conferinte locale, nationale sau mondiale pe teme de mediu si sa avem un ragaz de cateva secunde pentru noi, pentru omul din noi si sa privim in ansamblu lumea asta, care ne gazduieşte de atat amar de vreme, mult peste imaginatia noastra restransa si suporta cum poate actiunile noastre.

Imi vine in minte un proverb: „Ce tie nu-ti place, altuia nu face !” Este atat de simplu si atat de usor de urmat in cazul de fata !… Altfel spus, eu, omul, fata in fata cu natura, cu mediul inconjurator, trebuie sa (re)initiez raportul dintre noi doi, ca niste vechi prieteni si sa accept, sa dau si, mai presus de toate, sa gandesc si sa-mi folosesc gandirea – datorita acestei functii suntem fiintele superioare ale Terrei, nu-i asa ? – pentru a crea un ambient cat mai natural in care sa ne desfasuram viata…sau cat mai putin afectat de poluare, sub orice forma.

Nu suntem si nici nu vom fi vreodata, noi, oamenii, stapanii Universului sau centrul sau, de aceea…nu cer decat un moment de gandire, o clipa fugara in care sa cautam cosul de gunoi si sa-l folosim pentru ce a fost creat – depozitarea resturilor menajere.

Nu e greu absolut deloc; la urma urmei, detaliile sau lucrurile marunte ajung la un moment dat sa fie mai importante decat actiunile de amploare!

Asadar, hai ! Mobilizarea pentru gandire urmata de actiune!

Si pana la urma…nu-i asa dificil sa fii ecologist!…

Articol realizat de Iulia Oanără

(Iulia Oanără a terminat in 2011 masterul „Managementul impactelor de mediu” – Specializarea Stiinta Mediului, Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole din cadrul Universitatii Ovidius Constanta; in anul 2009, in cadrul aceleiasi facultati, a absolvit specializarea Geografie.)

Sursa fotografii: http://www.google.ro/search?q=photos+green+life