În tot acest context al încălzirii globale, se ridică tot mai frecvent o serie de întrebări privind problematica ridicată în fața pierderii accesibilității unor terenuri agricole, a proprietăților acestora benefice de a asigura hrana necesară. Cu alte cuvinte, pe măsură ce areale tot mai întinse sunt supuse unui proces continuu de deșertificare, sau să sufere de pe urma inundațiilor, a fenomenelor extreme, milioane de oameni vor fi nevoiți ulterior să migreze spre căutarea unor zone mai favorabile.
Ceea ce am resimțit în ultimele veri ca secete severe, cercetatorii spun că în condițiile actuale, vor deveni fenomene normale. “Previziunile indică faptul că, până la sfârşitul secolului XXI, acest gen de secetă severă şi de lungă durată va deveni ceva obişnuit“, afirmație susţinută de un grup de oameni de ştiinţă de la mai multe universităţi americane și Universitatea British Columbia. Studiul acestora sugerează că seceta ce tocmai s-a desfășurat, va reprezenta cea mai umedă perioadă a unei epoci cu climat mult mai uscat! Altfel spus, specialiştii avertizează că suntem pe cale să ne confruntăm cu o “megasecetă” care va avea, evident, un impact major asupra sectorului agricol.
Care a fost realul motiv pentru care oamenii primitivi din Africa, au migrat către nord?
Antropologul Anders Erikkson, de la Universitatea Cambridge, susţine că primii oameni care au încercat să părăsească Africa nu au reuşit să facă acest lucru deoarece Africa de nord-est, singura rută care lega continentul de Asia şi restul lumii, era alcătuită din teren inaccesibil. „Oamenii nu puteau să plece. Climatul era pre arid şi prea fierbinte”, a declarat Erikkson.
Cu toate acestea, dovezi arheologice precum fosile şi unelte de piatră, arată că au reuşit să scape în cele din urmă. Datorită faptului că, acum, oamenii de ştiinţă pot observa mutaţiile genetice din populaţia actuală pentru a afla unde au fost strămoşii noștri în ultimele 70.000 de ani, specialiştii de la Cambridge au descoperit că unul dintre factorii care au influenţat procesul de migraţie a fost încălzirea globală.
Încălzirea globală și- a lăsat „amprenta” în sedimente, polen, corali şi chiar în praf. Oamenii de ştiinţă au comparat datele referitoare la migraţie cu informaţiile provenite din datele genetice şi au aflat că schimbările climei au coincis cu unele dintre cele mai mari migraţii (cele către Asia, nordul Europei şi ulterior către Australia şi America de Nord).
Implicit, principalul aspect care a determinat migraţiile a fost reprezentat de căutarea unor noi surse de hrană şi a teritoriilor care asigurau mâncarea necesară oamenilor şi a animalelor.
Oamenii de știință de la University’s Institute on the Environment and Human Security din Bonn, Germania, afirmă că până în anul 2050, peste 200 de milioane de oameni vor fi nevoiți să migreze către alte zone, altele decât cele în care locuisera până în acel moment. Cu alte cuvinte, în toată această situație, guvernele țărilor sunt cele care trebuie să recunoască acest aspect pentru a putea fi în măsura de a lua deciziile cele mai viabile, pentru evitarea apariției conflictelor. Migrația în masă a atins un număr de peste 27 de milioane de oameni, oameni ce nu erau refugiați de război, ci doar oameni simpli, în căutarea unui spațiu care să le ofere existența în continuare.
Surse: www.theglobeandmail.com
www.npr.org, Reuters
Articol realizat de Elena Neacşu.
