Despre deşertificare. Perdele forestiere.

O problemă majoră cu care societăţile umane se confruntă de ceva vreme este cea a deşertificării. Este cu alte cuvinte, feedback-ul pe care mediul, natura îl oferă la solicitările transmise de activităţile omului, activităţi care au fost şi sunt de altfel în continuare, de cele mai multe ori, desfăşurate într-o manieră inconştientă, sub deviza „după mine, potopul”, semnele de întrebare, efectele, adverse sau nu, negăsindu-şi loc în acest context. Se remarcă din nou o trăsătură a fiinţei umane…atâta timp cât îşi satisface nevoile şi plăcerile momentane, nu îi mai pasă de consecinţele pe plan îndelungat. Însă, în momentul în care efectele negative, consecinţele de care vorbeam încep să îşi facă simţită prezenţa, omul începe să caute soluţii de redresare, începe să conştientizeze, astfel, că preţul satisfacerii nevoile personale s-a dovedit a fi unul prea mare chiar şi pentru capacitatea mediului de susţinere.

Defrişările abuzive, gestiunea deficitară a terenurilor (supracultivarea, practici nepotrivite de irigaţii), coroborate cu schimbările climatice (reducerea cantităţilor de precipitaţii, modificarea regimului acestora, încălzirea climei şi intensificarea vânturilor, acestea din urmă mărind evaporaţia şi uscarea plantelor) sunt premise ale conturării acestui fenomen de deşertificare, un hazard economic complex definit de Convenţia ONU pentru Combaterea Deşertificării drept “degradarea terenurilor din zonele aride, semiaride şi subumid-uscate ca rezultat al acţiunii diferiţilor factori, inclusiv ai schimbărilor climatice, precum şi datorită activităţilor umane”.

Deşertificarea este în primul rând o problemă de dezvoltare sustenabilă, iar România face parte din cele 110 ţări de pe glob în care se înregistrează zone potenţial afectate de deşertificare, ca rezultat al perioadelor frecvente, lungi şi accentuate de secetă, datorate în principal dezechilibrelor apărute în caracteristicile climei, dar şi reducerii severe a suprafeţei ocupate de vegetaţia forestieră în regiunile de câmpie şi de dealuri joase.

Sursa    foto

Perioadele de secetă îndelungată şi accentuată sunt puse în evidenţă de regulă de o serie de fenomene, precum degradarea solurilor (prin eroziune în suprafaţa, aridizare, salinizare şi alcalinizare), reducerea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie, fapt ce conduce la intensificarea radiaţiei solare şi implicit la creşterea albedoului, amplificarea efectelor vânturilor puternice, prin crearea furtunilor de praf, atât de problematice pentru sănătatea umană, sărăcirea orizonturilor superioare ale solurilor în materie organică şi elemente nutritive, diminuarea resurselor de apă etc.

 Perdelele forestiere de protecție – măsură ameliorativă de contracarare a efectelor deșertificării

Ce sunt aceste perdele forestiere şi cum pot ele combate procesul de deşertificare şi fenomenele asociate? Răspunsurile le găsim în conţinutul Hotărârii de Guvern nr. 1343/ 2007 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a câmpului în judeţele Constanţa, Ilfov şi Tulcea.

Sursa foto   

Formaţiuni cu vegetaţie forestieră, cu lungimi diferite, dar lăţimi relativ înguste, amplasate la o anumită distanţă unele faţă de altele, perdelele forestiere au scopul de a proteja un obiectiv, împotriva efectelor unor factori perturbatori, dăunători, de ameliorarea a climatului local şi a regimului hidric edafic.

În cazul redresării condiţiilor de mediu prin acţiuni specifice de reconstrucţie ecologică sau ameliorare, ideea de bază promovată este aceea a conexiunii dintre acestea şi activitatea agroindustrială desfăşurată în vecinătate, prin crearea unui echilibru sănătos între managementul agroindustrial şi ecologie, cu beneficii pe termen lung aduse elementelor de mediu. Reţeaua de perdele forestiere trebuie concepută prin prisma realizării unei împărţiri judicioase a zonelor cu diferite activităţi economice, agricole, industriale, rezidenţiale, delimitate prin aceste perdele.

 Creşterea producţiei agricole. Perdelele forestiere reduc evaporaţia şi transpiraţia plantelor, astfel ca producţia agricolă în câmp creşte cu până la 20%, chiar dacă o porţiune din teren este ocupată de perdele. Cercetările au estimat că ponderea optimă a suprafeţei ocupate de perdelele forestiere este între 4 şi 6% din suprafaţa câmpului agricol. În cazul aşezărilor umane din regiuni cu climă temperată, perdelele forestiere reduc necesităţile de încălzire a locuinţelor cu 10-20%. Deşi beneficiile perdelelor forestiere sunt evidente când acestea ating o înălţime considerabilă (în jurul vârstei de 10 ani), efectul se manifestă pe toată perioada existenţei lor.

Stocarea carbonului. Fiecare 100.000 ha de perdele forestiere plantate, care ar reprezenta 40 de milioane de arbori, stochează aproximativ 5.000 tone CO2 la vârsta de 20 de ani, cantitate care va creşte odată cu vârsta arborilor. Pe lângă stocarea carbonului în arborii din perdelele forestiere, rezultă şi economisirea (compensarea) energiei prin reducerea combustibililor folosiţi. În cazul unei perdele forestiere de protecţie a câmpului agricol, neutilizarea agricolă a terenului ocupat de acestea reprezintă folosirea unei cantităţi mai mici de combustibil pentru culturile agricole.

Reducerea temperaturii aerului. Vara, efectul de răcire a aerului într-o zonă cu vegetaţie forestieră depăşeşte 30C. Considerând că scăderea temperaturii cu 10C este echivalentă cu o creştere a poziţiei altitudinale cu 200 m, rezultă că într-o zonă împădurită, microclimatul de sub coronament este similar cu cel dintr-o zonă fără arbori situată la altitudinea de 600 m. Efectul de răcire este datorat nu numai diminuării radiaţiei de către stratul de frunze ale arborilor, ci şi evaporării prin frunze, care foloseşte în medie 60-75% din energia de radiaţie pentru transpiraţie.

Radiaţia solară sub coroanele arborilor este de aproape 9 ori mai mică decât în locurile deschise. În consecinţă, la adăpostul unei plantaţii compacte de arbori, radiaţia solară reprezintă, în funcţie de compoziţie, vârsta şi desimea acesteia, până la aproape 40% din radiaţia din teren deschis.

Rolul sanitar-igienic al perdelelor forestiere consta în faptul că în porţiunile umbrite de arbori radiaţia calorică este cu 5,00C mai mică decât la umbra clădirilor şi mult mai apropiată de limitele optime de confort termic (17,2-21,70C).

Ridicarea umidităţii aerului. Reducerea temperaturilor ridicate datorită prezenţei arborilor este asociată cu o creştere a umidităţii aerului cu aproximativ 18%, îndeosebi la sfârşitul ciclului diurn. Ridicarea umidităţii atmosferice se datorează capacităţii de evaporare a masei foliare, care este de 10 ori mai mare în comparaţie cu un teren lipsit de vegetaţie. Umiditatea aerului sub coronamentul arborilor se caracterizează printr-o amplitudine cu 45% mai mică decât în teren descoperit.

Arborii sunt necesari şi pentru a utiliza excesul de apă din precipitaţii, care altfel este eliminată greu numai prin evaporare, în condiţii de relief plan (funcţia de drenaj biologic).

 Reducerea luminii directe şi a celei reflectate. Lumina prea intensă, orbitoare, provenită de la soare sau de la suprafeţele reflectante, naturale ori artificiale, poate fi redusă atunci când arbori de talie corespunzătoare la maturitate, cu un anumit profil şi o anumită densitate a coroanei, sunt plantaţi în apropierea anumitor obiective social-economice. Frunzişul şi ramurile dese reduc considerabil intensitatea luminii. Coroanele rare ale arborilor din specii de foioase, precum şi ale unor arbuşti care au la maturitate coroane mai transparente sau frunzişul căzut în perioada de toamna-iarna, filtrează şi reduc moderat lumina solară prea puternică.

Stimularea schimburilor de aer. În zilele cu calm canicular din perioada estivală, în preajmă şi în interiorul localităţilor ia naştere un fenomen numit briza urbană, ce se explică prin diferenţele de regimuri termice care există între plantaţiile de arbori şi construcţiile existente în localităţi. Sectoarele construite se încălzesc mai puternic decât cele înverzite, ceea ce determină formarea deasupra primelor a unor curenţi ascendenţi de aer şi deplasarea concomitentă a unei mase de aer rece dinspre plantaţii către sectoarele construite. Curenţii de aer ascendenţi antrenează particulele de praf şi gazele poluante. Noaptea, terenurile plantate se răcesc mai încet decât zona construită şi are loc un proces invers care determină ventilaţia spaţiilor cu vegetaţie forestieră. Arborii întrerup fluxul de aer cald şi poluant spre zona construită şi îl înlocuiesc cu aer proaspăt. În acest mod, datorită rolului de ventilator şi filtru, perdelele forestiere au fost asemuite cu nişte enorme tunele aerodinamice, prin care aerul, înainte de ajunge la componenta cenotică consumatoare predominantă, este curăţat de praf, răcit, umezit şi îmbogăţit cu ioni negativi.

Filtrarea particulelor în suspensie şi a prafului. Arborii, arbuştii şi pătura erbacee ce alcătuiesc perdelele forestiere de protecţie a câmpurilor filtrează şi purifica aerul poluat de praf sau de diferite particule sedimentabile, precum şi de noxe emise de instalaţii industriale şi de utilajele de transport din zona respectivă. Mecanismele prin care se realizează aceasta purificare constau în:

   -sedimentarea favorizată de reducerea vitezei vântului sub coronament şi în spaţiul adiacent;

   -retinerea particulelor în suspensie prin acţiunea filtrantă a aparatului foliar;

   -fixarea biologic activă a pulberilor pe suprafeţele frunzelor, determinată de procesele de absorbţie şi transpiraţie;

   -fixarea gazelor toxice prin procese metabolice.

Reducerea poluării gazoase. Reţinerea noxelor gazoase de către vegetaţia forestieră se face direct prin procesul de metabolism şi indirect prin modificarea, aşa cum s-a arătat, a unor factori climatici, în special viteza vântului şi turbulenţă aerului.

Gazele toxice din atmosferă (oxizii de sulf, de azot, compuşii fluorului sau clorului, hidraţii de carbon etc.) pătrund în ţesuturile vegetale, intra în reacţie cu substanţele metabolizate de plantă şi se acumulează în ţesuturile lemnoase.

Mecanismul de fixare a gazelor de către arbori include atât captarea prin porii plantei, cât şi absorbţia de suprafaţă. Când nu sunt în concentraţii subletale, ele pot fi neutralizate prin oxidare în procesul metabolic al plantei.

Reducerea zgomotelor de către arbori şi arbuşti. Zgomotele produse de mijloacele de transport, precum şi de unele activităţi agroindustriale specifice, pot atinge uneori intensităţi şi frecvente supărătoare şi chiar dăunătoare pentru organismul uman, constituind poluarea fonică. Propagarea undelor sonore este influenţată de temperatura aerului, de direcţia vântului şi de prezenţa diferitelor obstacole. Arborii şi arbuştii au însuşirea de a reduce nivelul acestor zgomote, slăbind oscilaţiile sonore în momentul trecerii lor prin ramuri sau frunziş, deoarece poseda o rezistenţă acustică mult mai mare decât a aerului. Coroanele arborilor şi arbuştilor reflectă şi dispersează aproape 75% din energia sonoră, iar restul de 25% absorb.

Efecte pozitive ale arborilor asupra sănătăţii. Vegetaţia lemnoasă influenţează direct sau indirect asupra sănătăţii oamenilor, determinând şi o stare psihică corespunzătoare.

Purificarea aerului, atenuarea contrastelor termice şi umbra generată de un arbore au o acţiune directă fizico-sanitara asupra organismului, în timp ce armonia liniilor, a culorilor, gruparea artistică a arborilor şi arbuştilor încântă privirea, creând o dispoziţie sufletească favorabilă, care la rândul ei influenţează pozitiv starea generală a organismului. Toate formele şi culorile pe care le pot avea arborii şi arbuştii de-a lungul unui întreg ciclu anual stimulează direct emoţiile stenice, inhibându-le pe cele astenice.

Articol realizat de Elena Neacşu

Despre autor
Acest user este dedicat tuturor colaboratorilor Greenly! Studenti, masteranzi, doctoranzi sau pur si simplu oameni din intreaga tara, din intreaga lume care impart aceeasi pasiune, ecologia. Si isi doresc sa-si imparteasca ideile prin intermediul revistei Greenly. Le multumim din toata inima!
2 comentarii la acest articolScrie-l pe al tau!
  1. Exista producatori de utilaje agricole care au preocupari serioase in domeniul combaterii desertificarii. Compania producatoare de utilaje agricole NARDI din Italia produce utilaje pentru combaterea acestei reale probleme .
    Relatii suplimentare despre aceste utilaje se pot obtine de la importatorul Nardi pentru Romania: IGR ALPHA SOLUTIONS SRL
    Email: sales@alpha-agroutilaje.ro

  2. Daca ies noaptea pe camp la Sannicolau Mare vad Cenadul, Dudestii Vechi, Cheglevici, Saravale, Tomnatic, Igris mai un pic si o sa se vada si Nadlacul. La noi pe mii de hectare nu mai exista un copac. In Ungaria nu vezi marginea satului de la 500 de metrii nici noaptea si nici ziua. Cand intru in tara din Ungaria pe la Cenad am impresia ca intru in desertul Kalahari. Imi aduc aminte acun cativa ani un cetatean din Timisoara a vrut sa vanda un soimulet(falco tinunculus) si a fost mare tamtam la vremea aceea si a fost amendat cu 20 milioane lei, acum au disparut toti soimuletii din zona pentru simplul motiv ca au fost taiati toti copacii de pe marginea drumurilor si nimeni nu a platit nicio amenda.Toate cele bune si mul verde!

2 total pingbacks la acest articol
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2025 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress