Agricultura românească – între productivitate și declin

Subiectul „agricultura românească” este unul destul de sensibil și controversat, care de-a lungul timpului (cel puțin în ultimii 20 de ani) a ridicat multe semne de întrebare, frustrări, nemulțumiri. Abordarea nu va fi una bazată exclusiv pe factorul socio-economic, în încercarea de a găsi „vinovaţii” pentru care unul din sectoarele noastre principale de activitate cunoaşte nişte fluctuaţii mai acerbe decât cea leu-euro, ci una în care, actorul cel mai important, şi din păcate, cu cele mai puţine aplauze din partea spectatorilor, iese şi cel mai „șifonat” din toată această piesă… factorul pedologic – solurile.

Locul 4 sau locul 7 la producţia de grâu, 3400 kg la hectar privind recolta de porumb, de două ori mai puţin decât ungurii şi de aproape trei ori mai puţin decât nemţii… 16.000 de kilograme pe hectar de cartofi…. Spre deosebire de cehi care scot din pământ aproape 27 000 kilograme, sau de nemţi care ajung la 44 000… sunt cifre! Iar cifrele pot continua… care este realitatea din spatele acestor cifre?

România a fost considerată odată „Grânarul Europei”… nu ştiu dacă pe bună dreptate sau chiar şi-a meritat titulatura asta cândva, din punct de vedere statistic acest lucru neputând fi susţinut…era mai degrabă bazat pe rolul pe care-l juca ţara în comerţul european dunărean cu cereale, porturile dunărene din România având un rol important în comerţul european cu cereale în perioada interbelică, iar preţul grânelor se stabilea la acea vreme la bursele dunărene ale cerealelor aflate pe teritoriul românesc… cert este că acum România este vizată ca fiind codașa Europei din punctul de vedere al agriculturii. Din cauza cui? …Din cauza proastei gestionari a solurilor? Nu mai dau acestea randament? Nu mai sunt ele la fel de fertile? Nota de bonitare (exprimă sintetic, semicantitativ, potenţialul relativ de producţie a unui teren în conformitate cu specificul sau ecologic şi cu modul de valorificare a acestuia de către plantă – Răzvan Oprea, 2009) nu mai este satisfăcătoare şi se recurge tot mai des la potențarea terenurilor?

Neavând bani de studii de sol, nici pentru îngrăşăminte, majoritatea ţăranilor au preferat să obţină producţii modeste cu investiţii la fel de modeste, secătuind astfel rezervele de nutrienţi ale pământului: “Mult timp solul din Bărăgan a fost exploatat, dar nu s-au mai administrat îngrăşăminte ca să completeze ce s-a extras din sol, funcţionând după principiul: «Iau cât pot anul ăsta, iar după mine potopul»“, după cum afirmă agrochimistul Radu Lăcătuşu, şeful Laboratorului pentru Prevenirea şi Combaterea Poluării Solurilor şi Protecţia Mediului în Agricultură.

taranul roman

Lăsăm ţăranul roman deoparte, care a ajuns victima unei permanente discriminări. Agricultura făcută de el este oricum una de subzistenţă… de cele mai multe ori nici pe sine nu mai reuşeşte să se hrănească, dar să mai producă şi pentru restul ţării… şi ne îndreptăm atenţia undeva mai sus. Hiba porneşte de undeva de sus, de la conducere… nu voi înainta însă prea mult pe acest teren minat de discuţie. Guvernare inadecvată… în aşa manieră încât România a fost amendată în anul 2010 de Comisia Europeană pentru deficienţe şi non- performanţe în agricultură. În aprilie 2011 – o altă penalizare pentru varii nereguli în sistemul de identificare a parcelelor agricole, relaţii precare cu fermierii şi controale ineficiente, la faţa locului, în legătură cu acordarea de ajutoare pentru suprafeţele (ne)cultivate.

Mulţi specialişti consideră că România se poate mândri cu un sol curat, spre deosebire de ţările vestice, care practică agricultură super-intensivă şi au chimizat excesiv pământul. E un fals motiv de mândrie. Conform datelor furnizate de specialişti, pe 40% din suprafaţa agricolă a României se aplică şi îngrăşăminte, însă cele mai multe sunt aplicate “ochiometric”, doar un sfert din suprafaţa agricolă fiind fertilizată în mod ştiinţific. Media pe națiune de aplicare a îngrășămintelor chimice NPK/ha (n.r. NPK sunt simbolurile chimice ale celor trei elemente Azot-Fosfor-Potasiu) la noi este de 45 kg, în condițiile în care la nivel mondial este de 91 kg, iar media Comunității Europene e de 220 kg NPK/ha. Occidentalii au un nivel de fertilitate extraordinar de mare, întrucât timp de 100 de ani, țările din vest au folosit cantități impresionante de îngrășăminte chimice.

ingrasaminte chimice

În acest an România a mai pierdut o bătălie în lupta pentru recuperarea decalajului de competitivitate faţă de restul Europei, după ce UE a impus pe teritoriul ei o lege de încărcare cu cadmiu a îngrăşămintelor cu fosfor de maxim 40 de mg pe kilogramul de fosfor, faţă de 60 mg, cât a fost până acum. Introducerea unei noi trepte de purificare de către fabricanţii de fertilizanţi, înseamnă o creştere uriaşă a preţului la îngrăşămintele cu fosfor de minim 50%.

Într-o altă perspectivă, creşterea producţiilor prin folosirea îngrăşămintelor azotoase, erbicidelor şi insecticidelor, este acuzată ca ameninţând sănătatea consumatorilor. Iar de aici – nevoia agriculturii „sănătoase”, „bio”, care apelează foarte puţin ori deloc la chimicale. Ceea ce, însă, creşte costurile de producţie, fără a garanta creşterea producţiilor la hectar.

Surse fotofoto 1, foto 2

Surse info: www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/documentar/solurile-romaniei-se-topesc-sub-ochii-nostri-granarul-europei-devine-un-imens-pustiu-261323.html

http://www.mediafax.ro/economic/a-fost-vreodata-romania-granarul-europei-7021770

http://stirileprotv.ro/stiri/social/din-granarul-europei-romania-a-ajuns-codasa-la-agricultura.html

www.gorjeanul.ro/economie/agricultura-neperformanta-a-inglodat-romania-in-amenzi-exorbitante

Articol realizat de Elena Neacşu

Despre autor
Acest user este dedicat tuturor colaboratorilor Greenly! Studenti, masteranzi, doctoranzi sau pur si simplu oameni din intreaga tara, din intreaga lume care impart aceeasi pasiune, ecologia. Si isi doresc sa-si imparteasca ideile prin intermediul revistei Greenly. Le multumim din toata inima!
2 comentarii la acest articolScrie-l pe al tau!
  1. In opinia mea, agricultura reprezinta pentru Romania o sursa foarte importanta pentru sustinerea economiei nationale. Insa, din pacate, administrarea ei este, in mod, evident gresita. Urmarea acestui fapt o vedem cand iesim la piata ( preturi exagerate la fructe si legume autohtone), cand mergem cu masina si intalnim pe marginea soselor terenuri parasite sau pline de buruieni… Solutii : eficientizare si o strategie benefica in primul rand pentru Romania si romani.

  2. terenurile lăsate pârloagă sunt așa, pe de o parte, din cauza dezinteresului manifestat pentru acest sector… iar pe de alta, că nu mai dau randament efectiv… au ajuns secătuite de orice fel de nutrienți, humus etc… necesari pentru dezvoltarea culturilor… proastă gestionare a acestora, uzitare în exces… fertilizarea artificială ulterioară costă destul de mult, la care mulți agricultori, și aici vb de țăranii simpli, nu prea au acces… în fine… sunt multiplii factorii care intervin în sensul ăsta.
    Cât despre prețurile exagerate ale produselor… ele vin ca răspuns la multiplele importuri de orice fel… mă indignau cumplit reclamele roșiilor din Turcia, ca un exemplu… de parcă noi trăim în Sahara și nu ne putem comercializa producțiile proprii… exemplele pot continua, trebuie doar să citești tăblițele de prin supermarketuri…

Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2019 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress