Staţia de metrou Politehnica reprezintă cea mai importantă construcţie bucureşteană din punct de vedere al patrimoniului paleontologic, întrucât găzduieşte o bioconstrucţie recifală de rudişti de vârstă Cretacic târzie (maastrichtiană), veche de aproximativ 65 milioane de ani. Toate aceste date ne-au fost transmise prin amabilitatea domnului conf. dr. Mihai E. Popa, de la Universitatea din Bucureşti, căruia îi multumim şi pe această cale.

Bioconstrucţia recifală de la Politehnica
Staţia de metrou Politehnica este placată cu dale de calcar nodular roşu, fosilifer, extrase cel mai probabil din Munţii Gilău, localitatea Săvădisla. Calcarul roşu include o foarte bogată şi bine conservată asociaţie paleontologică marină dominată de rudişti, alături de gastropode, alge roşii calcaroase şi stromatolite. În esenţă, calcarul cu care a fost placată staţia de metrou a fost extras dintr-o bioconstrucţie de tip recifal alcătuită în principal de rudişti.
Rudiştii sau hipuriţii sunt bivalve marine (moluşte lamellibranchiate), aberante, cu una din valve puternic dezvoltată, de formă conică sau spiralată, cea de a doua valvă fiind redusă la funcţia unui opercul (capac). Sunt organisme prin excelenţă fosile, dispărute la sfârşitul Cretacicului, odată cu marea extincţie de la limita Cretacic/Terţiar. La Politehnica se găsesc trei genuri de rudişti: Vaccinites, Hippurites şi Radiolites.
Alături de rudişti, în dalele din staţia de metrou Politehnica se mai găsesc fosile ale organismelor marine care se asociau cu rudiştii în biocenoza recifală de la sfârşitul Cretacicului: gastropode (melci), rodofite calcaroase (alge roşii) şi cyanobacterii (alge albastre-verzi) ce au generat stromatolite (structuri organo-sedimentare laminitice).
Datorită extracţiei calcarului direct din volumul bioconstrucţiei recifale din Munţii Gilău, dalele de la Politehnica dezvăluie în mod ideal anatomia (structura) recifului, expunând asociaţiile de fosile secţionate pe toate direcţiile (transversal, longitudinal, oblic), astfel încât se poate reconstitui cu mare precizie asociaţia paleontologică, evoluţia bioconstrucţiei, succesiunea pe verticală a generaţiilor de rudişti şi a organismelor asociate, precum şi zonarea tridimensională a structurii.

Importanţa staţiei de metrou Politehnica
Staţia de metrou este foarte importantă din punct de vedere ştiinţific, deoarece restituie cu acurateţe extremă biocenoza recifală dominată de rudişti cretacic târzii, având relevanţă sistematică, paleoecologică, stratigrafică şi paleobiogeografică. Fosilele sunt foarte diverse şi foarte bine conservate.
Este deasemenea importantă din punct de vedere educaţional, deoarece modul de expunere a fosilelor (placarea pardoselii staţiei) este ideal pentru activităţi educaţionale (didactice şi de popularizare). Staţia oferă o perspectivă ideală asupra unui paleoecositem extinct prin excelenţă, contemporan cu dinosaurii;
Si nu în ultimul rând aduce un plus de frumuseţe din punct de vedere estetic, calcarul roşu fiind o rocă ornamentală foarte reuşită pentru staţia de metrou.

Din sponsorizări, anul acesta, Metrorex intentioneaza să transforme staţia într-un mini-muzeu, cu plasme, vitrine cu exponate tridimensionale şi panouri interactive.

O seara ninsa! :)

Repet: Mentionez calcarele cu rudisti din Borzesti si Mustesti care impreuna cu cele din Valea Crisului prezinta o particularitate importanta : in cadrul acestora apar recifi autohtoni

Sunt foarte multe areale cu hippuriti in Muntii Padurea Craiului ca si de altfel in toti Apusenii . Mentionez calcarele cu rudisti din Borzesti si Mustesti care impreuna cu cele din Valea Crisului prezinta o particularitate importanta: prezinta recifi autohtoni.

In ceea ce priveste Oradea, aici se gasesc la adancimi de 1214 – 1295 m calcare triasice ce contin resturi de rudisti (hippuriti).

O seara frumoasa!