Centrale nucleare: PRO sau CONTRA?

Centrala nucleară are o vechime de peste jumătate de secol, prima care a produs energie electrică cu uz comercial fiind construită în anul 1954 de către ruși. Prima centrală nuclearo-electrică echipată cu reactori cu uraniu îmbogățit și apă sub presiune ca agent de răcire intră în funcțiune la Shippingport, Pensylvania, la 2 decembrie 1957, realizând o putere de 60 MW.

La 1 ianuarie 1988 erau în funcțiune 417 reactori energetici în 26 de țări, cu o putere instalată de 29 700 MWe, iar în construcție alți 120 de reactori. Ponderea energiei electrice produse în CNE se apreciază la 20% în 1990 în balanța mondială a producerii energiei.

Centrala nucleara de la Cernavoda

Centrala nucleara de la Cernavoda

Centrala nucleara de la Fukushima

Centrala nucleara de la Fukushima

Cum funcționează?

O centrală nucleară generează electricitate în urma procesului de fisiune a atomilor de uraniu, proces ce generează căldură și încălzește apă, care prin încălzire se transformă în abur, abur ce învârte paletele unor turbine, care la rândul lor pun în mișcare generatorul producător de energie electrică.

Fisiunea atomică reprezintă procesul prin care nucleul unui atom de uraniu se scindează în două (un atom de kripton și unul de bariu), eliberând o cantitate uriașă de energie sub formă de căldură.

Uraniul este cel mai greu element din natură. Peste 99% din acesta este U-238 (238 reprezentând 92 de protoni și 146 de neutroni), iar 0,7% este U-235.

Un gram de uraniu U-235 are 2.562.553.191.489.360.000.000 atomi. Prin urmare, procesul de fisiune trebuie controlat, în așa fel încât numai cantitatea de căldură dorită să fie produsă. Acest control se realizează cu ajutorul apei grele pentru a încetini neutronii. De asemenea, bare de cadmiu ori bariu sunt introduse în container pentru a absorbi neutroni și pentru a controla concentrația acestora, puterea produsă de reactor rămânând constantă în timp. Dacă neutronii eliberați în urma reacției de fisiune sunt încetiniți, crește probabilitatea unei ciocniri atomice care să creeze căldură. Astfel se întreține reacția de fisiune în lanț, care multiplică energia.

Legat de centralele nucleare, părerile sunt împărțite.  Unii susțin că sunt nesigure și afectează sănătatea oamenilor, iar alții susțin contrariul. Este adevărat că o singură centrală nucleară produce mai multă energie electrică decât o hidrocentrală, o centrală electrică de termoficare (CET) sau una care funcționează pe bază de petrol (o tonă de uraniu U-235 produce mai multă energie decât 12 milioane de barili de petrol). Dar în momentul în care acestea au probleme (se fisurează un reactor sau chiar explodează) pot cauza efecte incomensurabile asupra mediului și implicit asupra sănătății umane.

Astfel de exemple sunt exploziile de la Cernobîl (în nordul Ucrainei) și Fukushima (în estul Japoniei), care au poluat mediul înconjurător pe o rază de mii de kilometri, poate chiar mai mult, în funcție de direcția și viteza vântului. Explozia de la Cernobîl (care s-a produs în 1986) are urmări și în ziua de astăzi. Au fost și sunt mulți oameni care au murit și mor de cancer din cauza aceasta. Radioactivitatea este în continuare foarte mare în perimetrul fostei centrale nucleare de la Cernobîl.

Într-o anumită măsură energia nucleară este curată și nu poluează atmosfera, dar asta se întâmplă numai în timpul procesului de generare a electricității. În urma acestui procedeu rămân deșeuri radioactive care trebuie depozitate, în structuri de beton sau titan, timp de sute de ani până ce devin inofensive.

În urma dezastrului de la centrala nucleară de la Fukushima, provocat de tsunami-ul din martie 2011, Consiliul Europei a decis ca “securitatea nucleară a tuturor centralelor din UE trebuie revizuită în baza unor evaluări de risc transparente și extinse, așa-zisele – Stress Tests”.

Potrivit organizaţiei non-guvernamentale Terra Mileniul III, testele de stres pentru centralele nucleare au fost făcute superficial, fără o metodologie clară, iar recomandările Comisiei Europene în urma unui an de analize nu au nicio putere legală. Situaţia este valabilă şi pentru structurile specifice din România.

Efectele radiațiilor

Interacțiunea radiațiilor cu materia, vie sau moartă, constă, în primă instanță, într-un transfer de energie.

Utilizarea radiațiilor în condiții controlate poate avea și efecte benefice asupra omului. Radiația se poate folosi în tratamente medicale (distrugerea celulelor canceroase), diagnosticări (radiografii), în industria alimentară (conservarea alimentelor) și în industria farmaceutică (sterilizarea instrumentelor chirurgicale) etc.

Pe de altă parte, însă, radiațiile pot produce importante distrugeri celulare.

Efectele biologice ale radiațiilor pot fi grupate în:

- efecte somatice, care apar la nivelul celulelor și acționează asupra fiziologiei individului expus, provocând unele distrugeri care ar putea conduce la moarte sau la reducerea speranței de viață;

- efecte genetice, care apar în celulele germinale, conducând, astfel, la mutații genetice la descendenți.

O soluție ar fi apelarea la sursele regenerabile care nu prezintă riscuri față de mediul înconjurător sau față de sănătatea oamenilor și necesită investiții semnificativ mai mici decât energia nucleară.

Voi ce părere aveți despre centralele nucleare? Sunteți pro sau contra?

Articol realizat de către Alexandra Dumitrescu, colaborator Greenly și studentă în anul III la Facultatea de Geografie, specializarea Meteorologie-Hidrologie.

Bibliografie

http://www.scientia.ro/tehnologie/39-cum-functioneaza-lucrurile/745-cum-functioneaza-o-centrala-nucleara.html

http://www.ecomagazin.ro/centralele-nucleare-un-pericol-real/

http://www.ecomagazin.ro/reactoarele-de-la-cernavoda-controlate-de-mantuiala/

http://www.et.upt.ro/admin/tmpfile/fileH1330943017file4f549429e2463.pdf

http://www.nuclearelectrica.ro/user/content/12f011_radiatiile_si_centrale.pdf

Surse foto

http://www.dcnews.ro/2011/03/wikileaks-centrala-nucleara-de-la-cernavoda-nu-este-foarte-sigura/

http://www.filtersfast.com/blog/wp-content/uploads/2011/12/Fukushima.jpg

Despre autor
Acest user este dedicat tuturor colaboratorilor Greenly! Studenti, masteranzi, doctoranzi sau pur si simplu oameni din intreaga tara, din intreaga lume care impart aceeasi pasiune, ecologia. Si isi doresc sa-si imparteasca ideile prin intermediul revistei Greenly. Le multumim din toata inima!
1 comment on this postScrie-l pe al tau!
  1. Sunt contra!

1 pingback on this post
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2017 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress