Este economic și eficient să produci și să pui în vânzare bunuri obținute la nivel local. Acest lucru e valabil pentru orice produs, dar să luăm ca exemplu alimentele: producția locală reprezintă o alternativă viabilă la producția alimentară industrială.
Termenul ‘local’ desemnează o zonă întinsă pe o rază ce nu depășește câteva zeci de kilometri. ‘Alimentele locale’ se pot procura, de regulă, din piețe agroalimentare, băcănii tradiționale sau târguri cu specific, mai puțin din supermarket.
Când cumpărăm alimente locale, avem avantajul de a cunoaște cu precizie locul de proveniență a acestora. În plus, produsele alimentare nu au suferit ‘chinurile’ unui drum lung (cum se întâmplă în cazul marilor magazine). Astfel, sunt reduse cheltuielile de transport, prelucrare, ambalare, marketing și publicitate. 
Alimentele importate sunt transportate pe distanțe lungi, arderea combustibililor și a substanțelor degajate în natură cu acest prilej contribuind la generarea unor fenomene ca poluarea aerului, smogul sau ploile acide. Refrigerarea necesară pentru a păstra prospețimea fructelor, legumelor, produselor lactate și a celor din carne, pe care apoi le găsim în rafturile magazinelor, necesită și ea un consum mare de energie. Producția locală de alimente aduce beneficii producătorilor și economiei locale, deoarece o mare parte din valoarea adăugată pe economie rămâne la nivel local, fapt ce duce la crearea unor noi locuri de muncă.
Produsele locale contribuie și la protejarea patrimoniului cultural și culinar al unei zone. Aceeași atitudine de valorificare a potențialului local stă la baza turismului rural. Deși are o lungă istorie în spate, acesta a început să fie cu adevărat apreciat și promovat după accentuarea industrializării și urbanizării, promotorii unui mediu urban poluant și stresant.
O formă particulară a turismului rural este agroturismul, care valorifică spațiul de locuit din gospodăria țărănească și îi integrează pe turiști în viața rurală, oferindu-le servicii și activități cu specific local.
În funcție de ambientul natural și cultural al regiunii, serviciile agroturistice oferite de gospodăriile țărănești pot varia de la servirea mesei, însoțirea și ghidarea pe anumite trasee sau inițierea în anumite meșteșuguri tradiționale, până la oferirea posibilității de a practica unele sporturi sau de a asista la obiceiuri tradiționale (șezători, hore sătești, colinde, hramuri bisericești, târguri tradiționale, spectacole folclorice, etc.)
Principiile turismului durabil :
- Activitatea turistică trebuie inițiată cu mijloacele proprii ale comunității locale, iar aceasta trebuie să-și mențină controlul asupra dezvoltării turistice ;
- Turismul trebuie să ofere sătenilor locuri de muncă, așa încât calitatea vieții comunităților locale să se îmbunătățească ;
- Trebuie să se ajungă la un echilibru între activitățile economice deja existente în zonă și activitatea turistică.
Astfel, descoperim cu entuziasm că adânc în inima Transilvaniei, întinderile Mureșului ascund adevărate sate turistice unde tradițiile de sute de ani sunt păstrate până în ziua de astăzi : Gorneşti, Bezid (Sângeorgiu de Pădure), Lunca Bradului, Stânceni, Neagra (comuna Lunca Bradului), Răstoliţa, Gălăoaia (comuna Răstoliţa), Borzia (comuna Răstoliţa). Tradiții strămoșești, folclor, porturi populare, toate aceste simboluri sunt păstrate cu sfințenie și transmise din generație în generație.
Festivalul Văii Gurghiului are loc la Ibăneşti, pe platoul Fâncel, fiind un punct de destinaţie atrăgător pentru iubitorii de tradiţie, folclor, port popular, aer curat şi pentru amatorii de gastronomie tradiţională. Acest festival promovează în special valorile locale, cea mai mare parte a programului fiind susţinut de către aceştia.
Festivalul Văii Mureşului găzduit de comuna Răstoliţa reuneşte an de an ansambluri folclorice, cântece şi jocuri populare, expoziţii de artă meşteşugărească. Cu ocazia festivalului, turiştii aflați în zonă pot interacţiona cu locuitorii satelor de pe valea Mureşului Superior, care păstrează şi astăzi cu sfinţenie moşteniri din veacurile trecute, prin care au creat de-a lungul timpului valori spirituale inestimabile, îmbogățind cultura românească.
Sărbătoarea Mărului se desfăşoară anual în comuna Batoş, în luna octombrie. Pomicultura este sectorul agricol cel mai dezvoltat, mărul devenind astfel simbolul comunei. În cadrul festivalului, producătorii locali îşi vor expune standurile cu mere de diferite soiuri în ritmurile dansurilor populare româneşti, ungureşti şi săseşti, dar şi acompaniați de solişti de muzică populară.
De asemenea, în comunele de pe valea Nirajului există case acreditate pentru a practica și promova agroturismul. Aici turiştii se pot plimba cu caleaşca, pot face echitație, excursii cu bicicleta sau drumeţii şi pot gusta din preparatele culinare tradiţionale puse la dispoziție de către gazde.
Sursă foto și text : http://www.transilvania-mures.ro/as_turism_ro/turism_agroturism.htm
