Comisia Europeană (CE) a adoptat luni o propunere care impune statelor membre să reducă utilizarea pungilor de transport din plastic subţiri, alegând între măsuri precum perceperea unor taxe, introducerea unor obiective naţionale de reducere sau o interzicere a utilizării pungilor în anumite condiţii.
Pungile din plastic subţiri sunt utilizate de multe ori o singură dată, dar pot rămâne în mediul înconjurător sute de ani, adesea ca particule microscopice nocive, în special pentru flora şi fauna marină, se arată într-un comunicat al CE.
„Luăm măsuri pentru a rezolva o problemă de mediu foarte gravă şi foarte vizibilă. În fiecare an, peste 8 miliarde de pungi din plastic devin deşeuri în Europa, provocând daune enorme mediului înconjurător. Unele state membre au obţinut deja rezultate foarte bune în ceea ce priveşte reducerea utilizării pungilor din plastic. Dacă şi alte ţări le urmează exemplul, am putea reduce consumul global actual din Uniunea Europeană cu până la 80%”, a declarat comisarul european pentru mediu, Janez Potocnik.
Propunerea modifică din punct de vedere tehnic directiva privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje în privinţa a două elemente principale. În primul rând, statele membre sunt obligate să adopte măsuri pentru a reduce consumul de pungi de transport din plastic cu o grosime mai mică de 50 de microni, deoarece acestea sunt refolosite mult mai rar decât pungile mai groase şi adesea devin deşeuri. În al doilea rând, aceste măsuri pot include utilizarea unor instrumente economice, cum ar fi taxele, obiective naţionale de reducere şi restricţii de comercializare, însă cu respectarea normelor pentru piaţa internă prevăzute de Tratatul privind funcţionarea UE.
Reducerea semnificativă realizată în unele state membre ale UE prin introducerea unor taxe şi a altor măsuri arată că se pot obţine rezultate prin acţiuni eficiente, notează CE în comunicat. Propunerea CE este rezultatul măsurilor adoptate de state membre individuale şi al solicitării adresate Comisiei Europene de miniştrii mediului din statele membre ale UE de a evalua posibilitatea de a acţiona la nivelul UE. Aceasta este rezultatul unor ample consultări publice care au indicat sprijin larg în favoarea unei iniţiative UE în domeniu.
Conform estimărilor, în 2010, 98.6 miliarde de pungi de transport din plastic au fost introduse pe piaţa UE, ceea ce înseamnă utilizarea anuală a 198 de pungi de transport din plastic de către fiecare cetăţean al UE. Din aceste aproape 100 de miliarde de pungi, marea majoritate sunt pungi subţiri, care sunt refolosite mai rar decât pungile mai groase. Cifrele referitoare la consum variază în mod semnificativ între statele membre, între patru pungi pe an în Danemarca şi Finlanda şi 466 de pungi în Polonia, Portugalia şi Slovacia.
Potrivit comisarului european pentru mediu, singurele state membre care nu au luat măsuri pentru combaterea fenomenului, sau nu au notificat CE în această privinţă, sunt Cipru şi Polonia.
Impactul asupra mediului
O informație transmisă de către Agenția de Protecție a Mediului din SUA arată că în fiecare an, la nivel mondial, se consumă aproximativ între 500 de bilioane și 1 trilion de pungi de plastic.
Mai puțin de 1% din pungi se reciclează. Este mai costisitor să o reciclezi decât să produci una nouă. Este greu să reciclezi sacii de plastic de exemplu. Reciclarea unei tone de saci din plastic costă aproximativ ~ 4000 $; aceeași cantitate se vinde însă în magazine, ca materie primă, la ~ 32 $.
Unde vor ajunge sacii de plastic? Un studiu din 1975 a demonstrat că ambarcațiunile transoceanice aruncă în total ~ 8 milioane de livre de plastic în mare. Motivul pentru care pământul nu a fost încă acoperit de deșeuri din plastic este că majoritatea acestora sfârșesc în apa oceanelor.
Pungile sunt purtate de vânt pe toată suprafața Pământului, în mări și lacuri, râuri și canale de deversare; pungile își fac drum către mări și oceane.
Au fost văzute pungi de plastic plutind spre nord, aproape de Cercul Polar, lângă Spitzbergen și mult mai multe spre sud, lângă insulele Falkland. Pungile de plastic reprezintă mai mult de 10% din deșeurile care ajung la maluri în Statele Unite.
Pungile de plastic sunt fotodegradabile, în timp, ele se descompun în petro-polimeri mai mici și mai toxici care ajung să polueze solul și cursurile apelor. În consecință, particulele microscopice încep să facă parte din lanțul alimentar al viețuitoarelor.
Efectul asupra vieții marine poate fie catastrofal. Circa 200 de specii diferite de viețuitoare subacvatice, incluzând balene, delfini, foci și țestoase mor din cauza pungilor de plastic.
Dacă folosim o scoșă de pânză, putem economisi ~ 6 pungi pe săptămână să spunem, 24 de pungi de plastic pe lună, deci 288 pungi de plastic pe an. Adică ~ 22.176 pungi de plastic în timpul unei vieți medii. Dacă 1 din 5 persoane din țara noastră ar face acest lucru, am economisi 1.330.560.000.000 pungi în timpul vieții noastre.
Bangladesh a interzis pungile de plastic, China a interzis pungile de plastic gratuite, Irlanda a fost prima țară din Europa care a pus taxe pe pungile de plastic (din 2002), reducând consumul în acest fel cu 90%. În 2005, Rwanda a interzis pungile de plastic. Israel, Canada, India de vest, Botswana, Kenya, Tanzania, Africa de Sud, Taiwan și Singapore au interzis sau sunt pe cale să interzică pungile de plastic. În 27 Mai 2007, San Francisco devine primul oraș din Statele Unite care interzice pungile de plastic.
Foto: Blogs.Reuters, Apprentice, Imageary, Zerowasteeurope
