Impactul încălzirii climatice asupra României

Mii de hectare de culturi agricole compromise, păsări călătoare care nu vor să mai plece în ţările calde, turism prăbuşit în zonele montane şi soiuri de „legume all seasons”. Aşa arată România în plină iarnă călduroasă.

În judeţul Botoşani, cea mai compromisă cultură este cea de rapiţă, întinsă pe 6.000 de hectare, riscuri fiind, însă, şi în privinţa celei de cereale, pe 20.000 de hectare. „Pentru ca o cultură să reziste în faţa frigului şi mai ales să se conserve pentru perioada de înmugurire, trebuie să fie acoperită de zăpadă. Rapiţa e cea mai vulnerabilă şi dacă de acum vom avea temperaturi de -10 sau -15 grade Celsius, nu se mai prinde niciun fir”, a declarat Cristian Delibaş, şeful Direcţiei Agricole Botoşani.

În pericol fără zăpadă

La Satu Mare, fermierii care au semănat foarte devreme sunt şi cei care au de suferit. Suprafaţa calamitată în totalitate este cea cu rapiţă, semănată pe partea stângă dintre localităţile Acâş şi Supur. Specialiştii spun că rapiţa a înflorit în toamnă, şi nu în primăvară, cum ar fi trebuit, astfel a venit peste ea îngheţul, distrugând-o. Emilian Mureşan, cunoscut fermier din Carei, care deţine peste 3.000 de hectare de culturi de cereale, spune: „Temperaturile ar trebui să fie mult mai joase pentru a ucide agenţii patogeni. Dacă plantele nu sunt acoperite cu zăpadă, se află în pericol”.

646x404

Profituri înjumătăţite

Ştefan Tudorie este proprietar de terenuri agricole în comuna buzioană Mărăcineni şi, în toamnă, a semănat grâu pe jumătate din terenuri. Plantele s-au dezvoltat insuficient şi sunt extrem de vulnerabile la o răcire bruscă a vremii. „Riscul este de înjumătăţire a recoltei, mai ales dacă este ger în următoarele zile. Planta este formată în bine, cu rădăcină, însă nu are înălţimea pe care trebuia să o aibă, din cauza lipsei de precipitaţii. În ianuarie, trebuia să fie mare şi, cum spunem noi, abia trebuia să se vadă cioara”, declară Ştefan Tudorie.

Fermierii din Buzău, care au terenurile cultivate din toamnă, spun că vor avea pierderi şi de 50 la sută, dacă iarna îşi va intra brusc în drepturi. „Avem deficit de apă în sol, însă ar fi periculos dacă ar ploua pentru că ar creea fenomenul de pojghiţă şi ar duce la asfixierea plantelor în pământ. Bine ar fi să avem mai întâi ploi, apoi căderi line de zăpadă, ca să se formeze acea plapumă peste plante ca acestea să poată să vegeteze peste iarnă”, declară Costel Vânătoru, cercetător în horticultură.

Păsările călătoare nu mai vor în ţările calde

Mii de lebede, raţe sălbatice, cormorani şi lişite, care şi-au făcut casă pe lacul de acumulare din cartierul Tudor Vladimirescu al Piteştiului, le oferă localnicilor un adevărat spectacol în mijlocul iernii, după ce oamenii se obişnuiseră, din ceilalţi ani, ca păsările să plece în ţările calde. „Să vedem lebede în mijlocul iernii este un vis! Presupun că, din cauza căldurii, s-au retras toate aici”, a spus Elena Panaitescu, localnică.

646x4041

În anii trecuţi, păsările, în perioada rece, migrau din partea nordică a continentului european spre sud, spre zonele mai calde. Au diferite căi de migraţie în ţară, precum: Valea Prutului, Valea Siretului, culoarul Rucăr-Bran sau Valea Oltului. Specialiştii spun că păsările care au ajuns în zonele umede ale judeţului Argeş vor ierna aici, dacă temperaturile nu vor fi foarte scăzute.

„Îşi văd de ritmul lor de viaţă“

Profesorul universitar Radu Gava, preşedintele Sucursalei Argeş a Societăţii Ornitologice Române, a precizat: „Păsările îşi văd de ritmul lor de viaţă şi nu trebuie să ne îngrijoreze că au rămas. E firesc pentru temperaturile actuale. De exemplu, dacă este un an mai cald, ele nu mai vin până în România, se opresc pe undeva prin Polonia.

Atunci, cercetătorii polonezi trag concluzia că s-au înmulţit păsările. Iar noi, românii, fiindcă nu mai ajung păsările la noi, tragem concluzia că s-au rărit. Ceea ce este total eronat. Tocmai de aceea s-a înfiinţat un program prin care monitorizăm toate păsările migratoare şi speciile, datele fiind centralizate pe plan european, în Olanda”.

Ce spun specialiştii

Climatologul Roxana Bojariu a explicat, pentru „Adevărul“, că situaţia anomaliilor înregistrate în ultimele luni şi iarna călduroasă prin care România trece în acest an se explică atât prin exacerbarea unor fenomene climatice fireşti, dar şi prin fenomenul încălzirii globale, o problemă cu care se confruntă toată planeta din ce în ce mai vizibil în viaţa fiecăruia.

„Conform măsurătorilor realizate, luna noiembrie a fost cea mai călduroasă lună noiembrie, la nivel global, de la mijlocul secolului al XIX-lea şi pnă în prezent, de când se fac măsurători. Din această cauză, încălzirea care a cuprins mare parte din Eurasia, nu doar România şi Europa, a adus anomalii foarte puternice. Această anomalie este în logica încălzirii globale“, a arătat Bojariu.

De cealaltă parte, în ceea ce priveşte fenomenele din decembrie şi până acum, este vorba despre anomalii termice puternic negative în Canada şi Statele Unite şi pozitive în mare parte din Europa, Arctica, vestul Rusiei. În aceste cazuri, potrivit expertului, este vorba de fenomenul cunoscut sub numele de oscilaţia arctică sau vortexul. Acest fenomen atmosferic se manifestă în zonele de latitudine înaltă, în mod obişnuit.

„Avem în atmosfera înaltă mişcări ale maselor de aer foarte rapide, care configurează în jurul zonei polare vânturi dinspre vest spre est foarte puternice, care izolează aerul deasupra Articii sau deasupra Antarcticii. Când apar fluctuaţii în această mişcare în jurul Polului Nord şi când aceşti curenţi din atmosfera înaltă slăbesc, atunci aerului de deasupra Arcticii nu mai este izolat doar în acea zonă. Astfel s-au înregistrat temperaturi foarte scăzute până în Nordul Floridei. De cealaltă parte am avut anomalii pozitive în Europa, deci şi la noi“, a mai explicat climatologul.

Aici puteți găsi o analiză mai detaliată, a impactului schimbărilor climatice asupra agriculturii și economiei.

Sursa: Adevărul

Foto: baricada,

Despre autor
Absolvent al Facultatii de Geografie (UB) - specializarea Stiinta Mediului și al masterului "Evaluarea Integrată a Stării Mediului".
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2019 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress