The Food Forest sau Pădurea din Grădină

Putem avea o pădure în grădina casei? Știu că sună un pic ciudat, poate chiar o provocare, dar se pare că acesta este un nou trend și comportament eco, durabil, ce mi s-a părut demn de luat sub observație. Vă prezint, așadar, o imagine de ansamblu asupra lui, anume: The Food Forest.

Ce este PERMACULTURA?

• proiectarea sistemelor de așezări umane și a celor agricole în așa fel încât să imite relațiile găsite în sistemele ecologice naturale.
• o filosofie care prevede lucrul cu natura, nu împotriva acesteia.
• o știință de design, care are fundamentul  în observarea naturii.
• un mod de gândire pozitiv, bazat pe gâsirea de soluții și care utilizează un set de principii de proiectare practică și metode ecologice.

Principiile permaculturii oferă un cadru care permite oamenilor să își asigure alimente, energie, adăpost, precum și alte materiale necesare. Se bazează pe domenii diverse, dar conexe, inclusiv grădinăritul, horticultura, construcțiile naturale, ecologia etc.

Ce este GRĂDINA-PĂDURE?

O grădină-pădure, fondată pe principiile permaculturii, imită arhitectura/designul și relațiile benefice ale unei păduri naturale. Pădurile alimentare care nu sunt “naturale”, dar sunt ecosisteme proiectate și gestionate, sunt foarte bogate în biodiversitate și productivitate.

Cum funcționează aceasta?

În privința arhitecturii pe care o are grădina-pădure, straturile de vegetație, structura solului orizont, structurarea și densitatea vegetației, precum și diversitatea sunt toate, deopotrivă, aspecte primordiale. Acestea influențează randamentul, sănătatea plantelor, dinamica dăunătorilor și a bolilor, cerințele de întreținere, caracterul general. Trebuie avută în vedere o cercetare amănunțită cu privire la structurarea plantelor în natură și la efectele pe care diversitatea biologică  le are asupra funcțiilor ecosistemelor.

Grădinile-păduri se bazează foarte mult pe policultură, spre deosebire de  monocultura specifică agriculturii. Acestea sunt privite, așadar, ca și comunități dinamice, conținând plante care se organizează “singure”, compuse din mai multe specii.

Această abordare prezintă cultivarea plantelor în grupuri cunoscute sub numele de “bresle“, care se sprijină reciproc prin funcții diferite. Breslele sunt grupurile armonios întrețesute de plante și animale, care sunt benefice oamenilor, totodată având rolul de a crea habitate pentru alte organisme. Deși nu toate plantele sunt comestibile, toate elementele colaborează pentru a forma un peisaj de grădină-pădure sănătoasă.

Natura se dezvoltă, astfel, într-un model optimizat, folosind straturile acestea multiple (breselele) și profitând de spațiu, atât pe orizontală, cât și pe verticală.

Pentru a vă forma o imagine în linii mari, o grădină-pădure este formată, de regulă, din șapte straturi, stratul superior fiind stratul “baldachin”. Acest strat cu nume oriental, conține de fapt copaci înalți – cum ar fi nucii. Între copacii înalți, există breasla copacilor cu creștere redusă, de obicei, reprezentați de pomi fructiferi. Amplasați între toți copacii mici sunt arbuștii – de exemplu coacăzele si alte fructe de pădure. Umplerea spațiului rămas se face cu ajutorul stratului erbaceu, acesta fiind reprezentat și de ierburi medicinale sau cele folosite pe plan culinar. Suprafața rămasă este acoperită de plante care să asigure “îmbrăcarea” solului. Acestea protejează solul, reduc pierderea de apă prin evaporare, și previn creșterea buruienilor. Nu este de neglijat nici nivelul subteran, care este ocupat de toate culturile rădăcinoase, cartofi, morcovi, ghimbir etc. Se poate lua în considerare, pentru includere, și un strat vertical reprezentat de viță de vie sau alte plante cățărătoare (fasole, fructe de pădure), ajutate, evident, de diferite spaliere, garduri sau chiar copaci.

Care sunt avantajele ei?

Productivitate ridicată – Biodiversitatea asigură aprovizionarea cu alimente pe parcursul întregului an.

Mulci, Compost și Fertilizator Natural – La fel ca o pădure, pădurile alimentare prezintă mulcire naturală (mulci, din engleză mulch, un strat de materie organică cum ar fi paie, frunze, resturi vegetale, rumeguș etc.) și acoperă solul pe cont propriu pentru reținerea umezelii. Un volum mare (datorită diversității biologice) de frunze căzute se acumulează și putrezește pentru a contribui la materia organică din sol. Insectele care descompun materia organică, cum ar fi râmele, păduchii lemnului și miriapodele lucrează pentru a ajuta la procesul de compostare naturală.

Control natural al dăunătorilor – Nu este nevoie de substanțe chimice. Grădinile-păduri utilizează prădători naturali pentru a scăpa de dăunători. Insectele, păsările și alți prădători mai mari își aduc contribuția în acest ecosistem natural.

O grădină-pădure este construită pentru a simula o pădure reală, numai că este compusă din plantele alimentare și copacii care sunt doriți. Pădurile reale nu au nevoie de nici o lucrare, au așa zisa “auto-întreținere” – fără pesticide, erbicide, plivit, rotația culturilor sau săpat. Grădinile-păduri nu vor avea nevoie nici ele de acest lucru.

Rămâne, bineînțeles, ca cei doritori de informație și posibilă implementare să se documenteze temeinic asupra speciilor autohtone, potrivite pentru grădină, asupra conceptului de permacultură (cu ajutorul dedicat al celor de la TEI – Traduceri Ecologice Independente, avem cartea lui Sepp Holzer, “Permacultura – Ghid practic pentru agricultura la scară mică”, gratuit, aici) și a implementării acestuia în România. Și, chiar de curând (în așteptarea acestui articol parcă) am primit prin e-mail o invitație la un curs de Permacultură (contra-cost, dar există și burse), în Statele Unite ale Americii. Pentru cei curajoși, mai multe detalii găsiți aici.

Să fie deci de viitor? Fenomenul a luat deja amploare în toată lumea. Vă las cu următoarele întrebări, totuși: Gândind mai departe, poate Grădina-Pădure să reprezinte o soluție durabilă la asigurarea alimentației globale? Va întâmpina omul dificultăți pentru faptul că se consideră arhitect al naturii?

Surse informații:

permaculture.org, permaculturenews.org, edibleforestgardens.com,

wildernesscollege.com, happyearth.com.au

Surse fotografii:

londonpermaculture, theartistasfamily, raglan23,

blog.cifor, pfadvice, bionieri.ning, permaculturenews