Spațiile verzi reprezintă inima orașului. Locul de unde se pompează aer curat, unde viața noastră de zi cu zi se ‘înverzește’, iar noi le dăruim de fiecare dată priviri pline de admirație și mulțumirea că ne așteaptă să revenim. Pe lângă rolul estetic, spațiile verzi aduc orașelor o serie de beneficii ecologice, sociale, psihologice și economice.
Atenuează extremele termice. Din cauza asfaltului și a betonului, orașele tind să se comporte ca niște ‘insule de căldură’, dezvoltând temperaturi cu până la 6° mai mari decât cele ale zonelor înconjurătoare. Zidurile verzi reduc însă nevoia de aer condiționat în medie cu 50%.
Rețelele dense de arbori și arbuști contribuie la scăderea nivelului de zgomot și la calmarea vântului puternic.
Reduc poluarea chimică, astfel că 20 de arbori pot absorbi noxele emise de o mașină care parcurge 100 km/zi.
Limitează eroziunea solului și rețin apa provenită din precipitații, reducând impactul negativ asupra rețelei de canalizare.
Asigură habitate pentru diverse specii de animale, insecte, păsări, inclusiv pentru cele aflate în migrație, contribuind astfel la biodiversitatea urbană.
Parcurile îndeplinesc și funcția socială de spații publice, în care oamenii se întâlnesc pentru a se recrea. Parcurile sunt locurile unde își dezvoltă mai puternic sentimentul de apartenență la comunitate.
Cartierele cu parcuri au o valoare imobiliară mai ridicată față de celelalte.
Spațiile verzi îmbunătățesc imaginea orașelor, făcându-le mai atractive pentru potențialii investitori.
Cei care petrec un timp mai îndelungat în spațiile verzi sunt mai puțin stresați și au o percepție a sănătății proprii mult mai bună decât cei care aleg să stea mai mult în casă. În plus, pacienții din spitalele ale căror ferestre dau spre zone verzi se refac mult mai repede decât cei aflați în spitale înconjurate de clădiri.
Centurile verzi (forestiere) sau galben-verzi (agro-forestiere) reprezintă cele mai eficiente scuturi de apărare ale orașelor. Efectele benefice ale spațiilor verzi sunt mult mai amplificate dacă acestea sunt organizate sub forma unor rețele verzi urbane, formând coridoare și rute verzi care unesc habitate între ele. O peluză, un gard viu sau câteva ghivece cu flori nu pot asigura multitudinea de beneficii ecologice, psihologice și sociale oferite de un ecosistem complex, cum ar fi un parc sau o pădure urbană.
De asemenea, peluzele și scuarurile nu stochează suficient carbon încât să compenseze emisiile de gaze cu efect de seră generate de diferitele activități de îngrijire și întreținere ale acestora.
Sursă text : Ghidul unei comunități durabile
Sursă foto : http://www.biotowns.ro/index.php?meniuId=1&viewCat=2&viewItem=10 http://www.realitatea.net/proiectul-pentru-extinderea-parcului-herastrau-a-fost-respins-de- consilierii-capitalei_689293.html http://www.naturligtonline.se/sv/
