Un studiu adus la lumină de asociația WWF ne avertizează care este prețul unui meniu de lux ce conține un ingredient pe cale de dispariție…CAVIARUL…
Înainte să ne aruncăm privirea și banii asupra unui meniu cu caviar, cu toții ar trebui să știm regulile de etichetare specifice și ce riscuri presupune consumarea unui astfel de meniu bazat pe icrele negre ale speciilor de sturioni.
În urma studiului IPSOS, comandat de WWF pentru a vedea ce înseamnă pentru oameni caviarul în meniul de zi cu zi, studiu realizat pe un eșantion de 500 de persoane din România, s-a ajuns la concluzia că acesta e privit ca o delicatesă culinară (86% dintre respondenți). Acest lucru înseamnă că mai mult de jumătate din oameni nu știu sau preferă să nu se gândească la proveniența acestei delicatese și la consecințele asupra mediului și, implicit, asupra biodiversității pe care le are consumul de caviar. Mai mult, 66% dintre cei care cunosc problema diversității în declin a populației de sturioni nu sunt conștienți că producerea icrelor negre presupune chiar omorârea acestor pești. Cei mai mulți dintre cei intervievați sunt de părere că doar poluarea, pescuitul excesiv și distrugerea habitatelor sunt cauzele care au slăbit populația de sturioni din Dunăre, iar nicidecum că în urmă practicării pescuitului și a prelucrării acestei materii prime chiar ei, cumpărătorii din magazine de lux și supermarket-uri, contribuie la distrugerea speciei. Nu în ultimul rând, doar 66% din respondenți văd comerțul cu caviar ca pe o amenințare la adresa sturionilor sălbatici.
Conform studiilor, România și Bulgaria sunt singurele țări din Europa care dețin încă populații viabile de sturioni, din păcate la fel de amenințați de dispariție ca și populațiile din întreaga lume. Cauzele principale sunt pescuitul excesiv și comerțul ilegal cu caviar provenit de la sturionii sălbatici, ambele fenomene fiind sporite din cauza unei cereri tot mai mari pentru caviar, mai ales în perioada sărbătorilor, în ciuda legislaţiei în vigoare. Mai concret, în cele două state-cheie pentru sturionii din Dunăre, România și Bulgaria, atât pescuitul, cât și comerțul cu caviar provenit de la sturionii sălbatici nativi sunt interzise în baza unei legislații ce se află în vigoare până la sfârșitul anului 2015. De asemenea, în stocurile de comune din Marea Caspică sau bazinul Dunării, comerțul internațional cu caviar sălbatic este interzis, iar din 1998, toate speciile de sturioni sunt protejate în conformitate cu Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice (CITES).
Cum deosebim caviarul legal de cel ilegal ?
Un număr mare de respondenți ai studiului menționat anterior (87%) nu pot sau nu ştiu să facă diferenţa între caviarul legal şi cel ilegal, în timp ce 6% consideră că este suficient ca acest produs să fie cumpărat de la un magazin ca să fie legal. Iată ce ne sfătuiește Jutta Jahrl, coordonatorul proiectului LIFE+ ”Protejați sturionii, cel mai valoros dar al Dunării”: <<Oricine e hotărât să cumpere caviar de la sturioni ar trebui să fie extrem de precaut. Ar trebui să se asigure că ambalajul este perfect sigilat şi are etichetă CITES. Toate recipientele de caviar trebuie să aibă o etichetă de unică folosință, ceea ce înseamnă că ambalajul nu poate fi deschis fără dovezi vizibile și eticheta nu poate fi îndepărtată fără a fi deteriorată. Cerințele de etichetare se aplică pentru tot caviarul – fie că provine din sălbaticie sau de la sturioni de crescătorie. Codul de pe eticheta CITES furnizează informații cu privire la sursa și țara de origine a caviarului>>.
În plus, fermele de sturioni reprezintă un sector de acvacultură în continuă dezvoltare în România şi Bulgaria, iar atunci când funcționează în conformitate cu principiile de conservare a naturii, această industrie poate avea un efect pozitiv, atât pentru localnici, oferindu-le mijloace de subzistență, cât şi pentru sturionii sălbatici. Pentru a contribui la conservarea sturionilor din Dunăre, WWF România a demarat proiectul Life+ „Protejaţi sturionii, cel mai valoros dar al Dunării!” prin care se asigură supravieţuirea, pe termen lung, a acestor specii cu valoare naturală şi economică ridicată. Chiar și în spațiul european, proiectul a avut și are în continuare un mare ecou și reprezintă o contribuţie majoră la protejarea biodiversităţii europene. Pentru mai multe informaţii, puteți accesa site-ul sturioni.wwf.ro. <<Dorim ca prin proiectul Life+ „Protejaţi sturionii, cel mai valoros dar al Dunării” să creăm până în 2015 condiții viabile pentru populațiile de sturioni din Dunăre și pentru asta este nevoie și de o mai bună informare la nivelul publicului larg, atât în ceea ce priveşte sturionii, cât şi caviarul>>, a declarat Cristina Munteanu, coordonatorul proiectului în România.
Pentru consumatorii informați, alegerea corectă a caviarului și a altor produse din sturioni este o mare răsplată, deoarece prin acest simplu gest de a cumpăra în cunoștință de cauză, aceștia ajută la conservarea populațiilor de sturioni și contribuie, de ce nu, la susținerea economiei locale.
În prezent, conform legislației în vigoare, tot caviarul din comerţul internaţional (exporturi, importuri şi reexporturi) trebuie să fie însoţit de documente CITES şi toate containerele şi ambalajele din comerţul internaţional şi domestic trebuie să aibă etichete speciale CITES. Fără o etichetă corespunzătoare, caviarul cumpărat nu are valoare legală și este semn că a fost comercializat fără respectarea normelor în domeniul protecției mediului (Foto etichetă).
Le mulțumim membrilor asociației WWF și, în special, doamnei manager în comunicare, Ioana Betieanu, pentru că ne-au împărtășit din rezultatele studiilor lor referitoare la sturioni și comercializarea caviarului și vă invităm și pe voi, de data aceasta la precauție și o atenție sporită la ceea ce cumpărați și consumați!
