VALORIFICĂRI TURISTICE ALE MASEI LEMNOASE DIN SITURILE NATURA 2000: PRICOP – HUTA-CERTEZE ŞI TISA SUPERIOARĂ ȘI DIN PROXIMITATEA ACESTORA

În intervalul 14 septembrie 2015 – 30 aprilie 2017 este în curs de implementare un proiect internațional tripartit, format din 3 instituții: Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Geografie din Cluj-Napoca (Promotor de proiect), Asociația Heidenroslein din Baia Mare şi Norwegian Institute for Nature Research din Trondheim, Norvegia.

Proiectul „RO02-0013 – Studiu integrat privind contribuţia ecosistemelor din ariile protejate Natura 2000: Pricop-Huta-Certeze şi Tisa Superioară la dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale (SIENPHCTS)” este finanțat printr-un grant acordat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia, Program RO02 – „Biodiversitate și servicii ale ecosistemelor”, Apelul pentru propuneri de proiecte nr. 1, al cărui Operator de Program este Ministerul Mediului.

În cadrul acestui proiect, s-a realizat o cercetare privind analiza modului de exploatare și valorificare turistică a resurselor din cele două situri Natura 2000 Pricop-Huta Certeze și Tisa Superioară.

Dintre toate resursele existente în cele două situri Natura 2000 Pricop-Huta-Certeze și Tisa Superioară, dar și în unitățile administrativ-teritoriale suprapuse acestora, cea mai importantă este lemnul, utilizat ca materie primă în construcții, combustibil sau produs turistic, pe bună dreptate acest areal fiind considerat un adevărat bazin al civilizației lemnului. Esențe de lemn precum stejar, fag, paltin, frasin (esență tare), alun, salcie (esență moale), păr, nuc, cireș, prun (pomi fructiferi) au fost și continuă să reprezinte o materie primă utilizată în realizarea a diverse obiecte și produse.

Pe baza datelor din teren, a surselor cartografice accesate, dar și a consultării literaturii de specialitate, lemnul își găsește materializarea în comunitățile din cele două situri în următoarele categorii de produse/bunuri: gospodării țărănești și anexe, pensiuni turistice, porți din lemn, biserici din lemn, obiecte de mobilier, obiecte de uz casnic, obiecte decorative şi unelte de lucru, cruci votive din lemn și troițe, fiind mai mult sau mai puțin conștientizate ca valoare turistică.

O pondere importantă a gospodăriilor țărănești și a anexelor acestora aveau ca bază de construcție lemnul, acesta fiind utilizat ca material de construcție de la acoperiș până la temelia casei. În prezent, exceptând casele deja construite și de o valoare inestimabilă ca elemente arhitecturale și vechime, există, punctiform, case de vacanță/pensiuni construite recent și care valorifică prezența masei lemnoase. Pe lângă acestea, împrejmuirile caselor (garduri), fântânile sau instalațiile tradiționale utilizează ca materie primă tot lemnul. Din păcate, valoarea patrimoniului tradițional nu este luată, momentan, în calcul în nicio ofertă turistică locală sau regională.

Porțile din lemn reprezintă elementul cel mai bine individualizat turistic, când vine vorba de Maramureș. Sculptate, pictate sau crestate, acestea au o ornamentică bogată, cu o simbolistică veche, cu o structură inițială formată din 3 stâlpi și care a evoluat treptat la porți pe 5, 6 sau 8 stâlpi. Polarizarea lor este una extraregională, dovadă constituind-o și solicitările de porți pe care le primesc meșterii populari de la clienți din varii colțuri ale țării.

DSC_0147 - prima pagina
Percepute ca o lucrare colectivă, țărănească, bisericile din lemn sunt expresia spiritualității oricărei comunități rurale. Mărturie stau edificiile ecleziastice din Bârsana, Săpânța, Rona de Jos, Tisa etc., cu elemente bizantine și gotice și cu similitudini în ceea ce privește principiul de construcție cu casa tradițională. Recunoașterea lor ca monumente istorice, inclusiv în patrimoniul UNESCO (cum este cazul bisericii din lemn de la Bârsana) a atras includerea unora dintre acestea în itinerarii turistice exterioare, dedicate întregului Maramureș. Este și cazul circuitului bisericilor de lemn din Transilvania de Nord.DSC_0614 - prima pagina

Cea mai mare răspândire, atât în interiorul teritoriului analizat, cât și în afara acestuia, o au obiectele de mobilier, obținute actualmente fie în cadrul unor ateliere meșteșugărești, fie de agenți economici cu activitate în domeniul valorificării lemnului. Acestea sunt comercializate ca obiecte de artizanat în ateliere locale, târguri, expoziții cu vânzare etc.

Manastirea Peri SapantaObiectele de uz casnic, obiectele decorative şi uneltele de lucru realizate din lemn sunt, de asemenea, o exprimare a spiritului creator al comunităţii, meşterii îmbinând funcţia utilitară cu cea decorativă într-o manieră distinctă. Deşi, în prezent, funcţia utilitară a acestor obiecte sau unelte şi-a pierdut în cea mai mare parte amploarea şi chiar întâietatea, ele întregesc imaginea asupra modului în care o comunitate valorifică o resursă aflată la îndemână şi oferă informaţii în plus legate de specificul comunităţii respective.

Prin urmare, acestea au posibilitatea „să vorbească” persoanelor din exteriorul comunităţii despre istoria şi personalitatea comunităţii respective, iar povestea este cu atât mai atractivă şi mai eficientă cu cât ele pot fi văzute de turişti fie în momentul în care prind contur în atelierul meşterului, fie în momentul în care sunt puse la lucru la ele acasă, în gospodărie.

Iar pentru cei care doresc să ducă acasă un mic fragment palpabil din experienţa trăită în timpul periplului lor pe aceste meleaguri, obiectele din lemn pot fi o soluţie ideală. Crucile votive din lemn și troițele, regăsite în cimitire, la intersecții de drumuri sau în fața unor case, constituie alte elemente de specificitate din areal, acestea fiind realizate din esențe de lemn tare, prin utilizarea însușirilor naturale ale lemnului, cioplire, sculptare, crestare sau pictare și nu sunt integrate în niciun itinerariu turistic.

Analiza turistică întreprinsă în situri denotă existența unui potențial turistic bogat dictat de produsele obținute din lemn, dar care încă își regăsește puțin aplicabilitatea în activitatea turistică, atenția comunităților locale fiind mai mult direcționată spre alte categorii de valorificări economice.

Analiști teritoriali Ana-Maria Pop, Gheorghe Hognogi, Lelia Papp

Despre autor
Conferențiar Dr. la Facultatea de Geografie - Universitatea din Bucuresti
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2024 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress