“Sa respiram albastru” – Marea Bariera de Corali

Acolo unde albastrul marin oceanic se pierde in seninul cerului austral, natura a sculptat in splendoarea sa forme unice de viata, spectaculoase, ce radiaza in culori intense. Este vorba de uimitoarele sisteme coraligene – recifele de corali -ce formeaza un ecosistem extraordinar, cu multe taine ce inca asteapta a fi descoperite.

Marea Bariera de Corali este considerata a fi cea mai mare structura coraligena la nivel global. Ca si orientare geografica, aceasta este localizata in Marea Coralilor, la nord-est de Australia, in dreptul statului Queensland, desfasurandu-se paralel cu linia de tarm. Are o lungime de peste 2300 de kilometri, iar aceasta pare a urma conturul placii continentale.

Marea Bariera de Corali este una din cele 7 Minuni naturale ale lumii si face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO inca din anul 1981. Se inscrie in categoria ariilor protejate, cu o istorie de aproximativ 6000-8000 de ani vechime.

Totodata, Parcul Marin “Marea Bariera de Corali” este si cel mai intins si cel mai mare sanctuar de viata din lume, infiintat in anul 1975. Este un ecosistem acvatic complex, foarte colorat si populat, ce se mandreste cu un nivel crescut al biodiversitatii. Cuprinde peste 3000 de recife si peste 300 de insule, si este caminul a numeroase specii de corali, cu un numar de 400 de specii, peste 1500 de specii de pesti tropicali, 5000 de specii de moluste, 125 de specii de rechini, delfini, 30 de specii de balene, si nu in cele din urma broaste testoase, dintre care 6 specii aflandu-se in pericol si prezentand un statut special de protectie. Superba lume marina, aceasta arie naturala protejata, a fost desemnata cea mai mare structura vie de pe Pamant, formata dintr-o multitudine de organisme, uneori acestea atingand marimi de doar cativa centrimetri.. Aceste structuri coraligene sunt foarte importante pentru starea de echilibru a oceanelor, fiind foarte sensibile la factorii perturbatori cauzati de efectele poluarii. Vorbind la nivel de plan terestru, este asociat din punct de vedere al biodiversitatii si functiilor indeplinite de acestea, cu padurile tropicale umede, ce reprezinta “plamanii Terrei”. Aceste recife coraligene se dezvolta in apele marilor tropicale calde, in ape limpezi, cristaline, de mica adancime, patrunderea luminii fiind vitala pentru dezvoltarea acestora. Apa marii trebuie sa fie curata si sa prezinte o temperatura constanta. Spre surprinderea noastra, coralul nu este o planta marina, ci un animalut cu corpul moale. Reprezinta un nevertebrat ce apartine Celenteratelor. Este o colonie de polipi, cu corpul moale, uniti intre ei prin canale calcaroase. Scheletul calcaros al coralului este format din carbonat de calciu. Recifele de corali sunt constituiti din aflorimente de corali, formate din mai multe schelete ale mai multor generatii de corali (corali morti), care prezinta deasupra un invelis viu din polipi de corali. Coralii se dezvolta intr-o armonioasa relatie de simbioza cu algele unicelulare care traiesc lipite de corpurile lor. Astfel, algele sunt ocrotite de corali, extragandu-si nutrientii din lichidele corporale ale acestuia. Produc hrana prin folosirea luminii soarelui, o parte din aceasta fiind absorbita de catre coral. Mai important este faptul ca algele ajuta si permit coralului sa transforme sarurile de calciu din apa marii in carbonat de calciu pentru a-si forma scheletul. Daca algele nu ar exista in aceasta legatura cu coralul, atunci acestia nu ar mai putea forma recife, si ar fi doar niste simple anemone de mare care ar trai in colonii. “ Marea Bariera de Corali” este un laborator viu in sine, cu o biodiversitate extraordinara, ceea ce face din aceasta o populara destinatie turistica cu peste doua milioane de vizitatori anual. Reprezentand in acest sens habitate sensibile si fragile, pentru realizarea unui management durabil si  de protectie a fost impusa practicarea ecoturismului. Cei care doresc sa practice activitati precum scuba diving si sa admire frumoasa lume a coralilor, au nevoie de eliberarea unor permise speciale pentru a efectua excursiile de rigoare.

Din pacate, acest minunat sanctuar marin este afectat din ce in ce mai mult de o serie de factori, a caror natura este de provenienta antropica, creata de lumea noastra moderna. Recifele coraligene sunt supuse unor conditii de presiune, care imping ecosistemul pana la limita si capacitatea acestuia de a suporta schimbarile produse. Sanatatea sistemului coraligen este amenintata de schimbarile climatice, de incalzirea globala ce se manifesta prin cresterea temperaturii oceanului si nivelului acestuia, este amenintata de poluare si de aparitia unor specii invazive daunatoare. Astfel, mediul oceanic se confrunta in mod direct cu actiunile specifice antropice mediului continental. Mediul oceanic este o importanta sursa de inmagazinare, asa numita “cuveta de inmagazinare” a dioxidului de carbon din atmosfera. Cresterea concentratiei  gazelor cu efect de sera in atmosfera, in principal a dioxidului de carbon( produs de catre folosirea combustibilior fosili in activitatile zilnice ale prezentului), determina consecinte importante la nivelul mediului oceanic, prin cresterea concentratiei dioxidului de carbon absorbit de catre  acvatoriu. In acest mod, are loc o crestere a aciditatii apei oceanului, care produce acel efect de “albire a coralilor”, – coral bleaching -,  efect  ce determina degradarea si moartea recifului de corali. Astfel, sistemul coraligen este impins dincolo de limita de toleranta. Cu cat oceanul devine mai acid, cu atat mai greu isi realizeaza scheletul din carbonat de calciu, deoarece acesta se poate dizolva si nu mai are capacitatea necesara de a se dezvolta. Frecvent, apar locuri triste, pustii, dezolante, “cimitirele de corali”, a caror viata colorata si populata de numeroase specii acvatice a incetat.

Situatia este grea si incerta, ”pericolul de colaps” putandu-se produce in orice moment. Coralii isi revin greu dupa asemenea lovituri. Efectele schimbarilor climatice se resimt si prin manifestarea cresterii frecventei furtunilor si inundatiilor din mediul continental. De asemenea, poluarea este prezenta prin cresteri ale concentratiilor de fosfor si azot ce provin din activitatile agricole, intreprinse in fermele aflate in imediata apropiere a zonei de coasta australiene. Aceste dereglari sunt determinate de aportul de sedimente si substante toxice, care produc schimbari la nivelul componentei lanturilor de hrana, cu o scadere importanta a fitoplanctonului. S-a demonstrat legatura directa dintre concentratia crescuta de fosfor si azot ce provine din ingrasamintele chimice utilizate in activitatile agricole de pe coasta si modificarea genetica a aricilor de mare – aparitia unor arici de mare gigant, care matura si distrug in calea lor recife intregi de corali, lasand in urma locuri fara viata. Prin urmare, aceste laboratoare vii, de o importanta majora, ii ajuta pe oamenii de stiinta sa inteleaga si sa descifreze mai bine necesarele raspunsuri cu privire la incalzirea globala, de care avem mare nevoie.

Marea Bariera de Corali poate fi considerata “o cheie a supravieturii globale”. O lume tacuta, dar care freamata de viata. Un plaman al mediului marin. Un sanctuar de viata ce asteapta sa fie venerat si de catre alte generatii viitoare cu “suflet albastru”.

Articol realizat de Cristiana Călinescu

Despre autor
Acest user este dedicat tuturor colaboratorilor Greenly! Studenti, masteranzi, doctoranzi sau pur si simplu oameni din intreaga tara, din intreaga lume care impart aceeasi pasiune, ecologia. Si isi doresc sa-si imparteasca ideile prin intermediul revistei Greenly. Le multumim din toata inima!
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2024 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress