Rezervatia Bistret – paradisul pasarilor

Rezervatia Bistret, al carei principal punct de interes este lacul omonim, se afla in sudul judetului Dolj, la cca. 5 km distanta de Dunare (harta 1) si este cunoscuta de biogeografi drept cea mai mare intindere de apa din lunca Dunarii, in sectorul dintre Portile de Fier si gura de varsare a raului Olt.

Ca orice arie protejata, rezervatia se bucura de o deplina izolare de societatea umana, accesul de catre ingrijitorii rezervatiei si de catre pescari putandu-se face de pe soseaua Calafat-Corabia, situata in lungul Dunarii, cu opriri in oricare punct din localitatile Bistret, Plosca si Carna (Dunareni), care se afla  in partea de nord a lacului.

”Momentul de vizita” preferat al pasarilor este anotimpul vara, cand in jurul lacului Bistret poposesc numeroase specii de pasari, majoritatea rare sau declarate monumente ale naturii. Pe lista preferintelor pasarilor se afla, totusi si anotimpurile de tranzitie, cand acestea migreaza de-a lungul fluviului.

Desi a suferit o serie de sistematizari si modificari in peisaj ca urmare a declararii zonei Sit Natura 2000, numarul de specii avifaunistice care vin si cuibaresc in cadrul acestei zone umede nu s-a redus, ci, din contra, habitatul lor a putut fi mult mai atent monitorizat si ingrijit. Suprafata acvatica (foto 1) actuala este amenajata  dupa criterii de exploatare piscicola, fiind divizata, prin diguri transversale, in  sase bazine principale ce comunica intre ele prin canale, dar numai bazinele I-IV sunt cuprinse in cadrul retelei Natura 2000.

Aproape neclintit din mersul firesc al naturii, situl este permanent improspatat de apele raului Desnatui, care se varsa in lacul Bistret  printr-o campie de nivel de baza, asemanata de unii geomorfologi cu o delta interioara tipica, avand in vedere tendinta de colmatare rapida a baltilor din imediata apropiere a lacului, mai ales acolo unde vegetatia lemnoasa lipseste. Privit, astfel, dintr-un dirijabil, locul ar parea rupt din imensitatea Deltei Dunarii, amintind intr-un fel de primele faze ale formarii sale.

Punctele cheie de concentrare a pasarilor acvatice au fost renaturate in urma retragerii apelor Dunarii dupa inundatiile din vara anului 2006, fenomene hidrologice extreme care s-au dovedit benefice atat pentru extinderea macrofitelor acvatice (Typha sp., Salix sp., Scirpus sp.), cat si pentru cresterea efectivelor la unele specii de pasari rezidente ale locurilor, care isi fac cuibul in vegetatia ripariana. Daca pasari precum corcodelul mare, ratele, starcii, chirele si chirighitele raman in perimetrul sitului doar in perioada de reproducere, exista si specii care prefera sa stationeze aici in timpul iernii pana cand lacul se acopera de un strat de gheata protector. Este vorba de temerarele rate nordice sau de neobositii ferestrasi, care strabat parca nesfarsite cai de ape si uscat pana la acest refugiu binecuvantat. Atrase de inepuizabilele resurse trofice ale lacului (batracieni, nevertebrate, melci, viermi, insecte, persti, vertebrate), pasarile se aduna in numar mare in acest taram fermecator ce mult timp s-a ascuns privirii scrutatoare a omului. Indiferent de regimul de hrana practicat, atat speciile strict ihtiofage (cormorani, pelicani – consemnati in portiunile cu luciu de apa intins – foto 2), zoofage (starci, corcodei, piciorongi, fluirari, pescarusi, chire), cat si speciile fitofage (lebedele – oaspeti de iarna sau specii de pasaj), sau cu regim trofic mixt (rate, lisite) convietuiesc in neclintita armonie, in acest labirint natural de balti si mici insule acoperite aproape tot timpul anului de o vegetatie luxurianta (foto 2).

Tabloul avifaunei este, insa, mult mai complex, cuprinzand o serie de specii de pasari periclitate, rare, sau vulnerabile, de importanta comunitara, dar si o intrepatrundere de ecosisteme stabile sau amenintate, ale caror linii de tangenta sunt cele care sufera cel mai mult de pe urma unui posibil dezechilibru. Factorul destabilizant cel mai puternic este apa in toate manifestarile ei, Rezervatia Bistret, ca orice zona umeda depinde in mare masura de ”capriciile” vremii, reflectate in secete prelungite, precipitatii abundente asociate cu vanturi puternice si declansatoare de inundatii, eroziunea malurilor si digurilor, colmatarea bazinelor. Ca urmare, speciile de pasari scufundatoare sunt cele mai sensibile, efectele cele mai pregnante vizand inundarea pontelor, sau dezafectarea cuiburilor ca reflex al variatiei nivelului apei.

Presiunea unor factori poate fi contracarata in conditiile in care interesele comunitatilor umane din vecinatatea sitului (din perspectiva extinderii asezarilor, a defrisarilor, practicarii pescuitului – foto 3) se contopesc cu cele ale dezvoltarii durabile (cooperare activa si permanenta intre administratorii ariei protejate si custozii comunitatilor locale, promovarea unui agroturism si ecoturism organizat si stiintific).

Pe langa importanta cinegetica pe care o dovedeste fara indoiala Rezervatia Avifaunistica Bistret, micile noastre demersuri spre facilitarea cunoasterii spectrului ecologic al zonei sunt de fapt un pas mare pentru conservarea lacului, asigurarea fondului piscicol al zonei, in vederea imbogatirii resurselor trofice, mentinerea nivelului optim si a calitatii apelor, respectarea cu strictete a legislatiei protectioniste.

Articol scris de Gabriela Morosanu, studenta in anul II a Facultatii de Geografie (UB) – Specializarea Geografie Didactica. Ea a mai scris si despre Cheile Dobrogei, un articol foarte frumos pe care il puteti citi aici.

Despre autor
Acest user este dedicat tuturor colaboratorilor Greenly! Studenti, masteranzi, doctoranzi sau pur si simplu oameni din intreaga tara, din intreaga lume care impart aceeasi pasiune, ecologia. Si isi doresc sa-si imparteasca ideile prin intermediul revistei Greenly. Le multumim din toata inima!
3 comentarii la acest articolScrie-l pe al tau!
  1. foarte educativ si interesant articolul!

    • O spendoare este acest lac!
      Am fost in Delta Dunarii si nu am vazut atatea pasari ca aici.

  2. Foarte buna ideea de a promova arii protejate mai putin cunoscute de la noi din tara:)

Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2019 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress