Peştera Piatra Altarului

România e plină de frumusețe. O găsești în lanurile de grâu și de rapița, în pădurile bătrâne, pe crestele munților, în sufletul oamenilor. Se vorbește des de frumusețea plaiurilor noastre și, în aceste discuții, se neglijează adeseori punerea în valoare a minunățiilor subpământene.

România este renumită în întreaga lume pentru fenomenele sale carstice grandioase iar pe buzele speologilor dePeştera Piatra Altarului - Greenly Magazine 6 pretutindeni apare Piatra Altarului, o lume de basm închisă pentru majoritatea muritorilor de rând. Din cele aproximativ 1900 de peșteri ale țării (descoperite până acum), Peștera Piatra Altarului se diferențiază prin spectaculozitatea formațiunilor, ce îți taie răsuflarea prin grandoare, gingășie, finisaje naturale perfecte și pline de grație.

Peştera Piatra Altarului - Greenly Magazine 1Este încadrată în categoria A de protejare – rezervație științifică importantă pentru  patrimoniul speologic naţional şi internaţional, cu un regim de vizitare extrem de restrictiv. Cu aprobarea Comisiei Patrimoniului Speologic și a Parcului Natural Apuseni, inițiații pot intra în lumea din adâncuri, situată în Munții Bihor, pe versantul drept al Văii Ponorului. Locația sa exactă nu a fost oferită până acum publicului larg și probabil așa va rămâne de acum încolo.

Peștera a fost descoperită întâmplător, în anul 1984, de către Daniel Carlugea, membru al Clubului de Speologie Politehnica Cluj. Intrarea în peșteră este una îngustă, însă interiorul acesteia cuprinde 4 galerii ce se întind pe o lungime de 3149 m.

Peştera Piatra Altarului - Greenly Magazine 2Fiecare galerie este deosebită, cuprinzând elemente pline de valoare. Prima este „Palatul”, o sală înaltă de 30 m, precedată de o anticamera („Baldachinul”), o zonă cu formațiuni rare, curgeri mari de calcit și domuri înalte. Palatul are forma unei catedrale gotice, înaltă și îngustă, flancată de coloane de 15 – 20 m înălțime.

Galeria „Paradisul” este compusă din spații largi sprijinite pe coloane și discuri, geometrii cristaline ascunse sub ochiuri de apă, depuneri diafane de ace. Galeria Paradisului se sfârșește cu un pârâu de „mondmilch” (laptele de luna), – o pastă fluidă, de un alb nepământean, ce izvorăște dintr-o crăpătură a calcarului și abundă în formațiuni, Peştera Piatra Altarului - Greenly Magazine 4coloane, discuri, cristale de calcit, buzdugane, nuferi, stalagmite monocristal, coloane tip palmier, draperii, coralite, perle de peșteră. Nuferii sunt una dintre cele mai vestite formațiuni din această sală și îi puteți privi în fotografia de alături, realizată de Carmen Avram.

Nu intri aici fără a lăsa deoparte hainele și încălțările murdărite de traseul prin pasaje noroioase și strâmtori și a le schimba cu un combinezon alb și adidași curați. Pătrunzi apoi în galeria „Geoda”, o cavitate aproape închisă, unde au luat naştere unele dintre cele mai frumoase acumulări de cristale de calcit din Europa. Dai casca jos ca nu cumva să lovești din întâmplare o formațiune.

Peştera Piatra Altarului - Greenly Magazine 7Aici se află câteva astfel de capsule ale timpului mineral, un fel de peşteri în peşteră, care au fost umplute cu apă timp îndelungat. Oscilaţii milenare ale nivelului au lăsat martori sub forma unor brâie pe pereţi sau au produs buzdugane de cristale pe stalactite. Mai sunt încă puţuri adânci de 4-5 metri, parţial inundate.

Ultimul popas îl faci în „Altarul Ursilor”, o galerie orizontală cu bolţi arcuite, denumită şi „Cimitirul Urșilor”. Ursul de cavernă – „Ursus spelaeus”- era un locuitor obișnuit al peșterilor în timpul ultimelor perioade glaciare. Aici se observă un mare număr de cranii de urși tineri și de pui, unele dintre ele abia mai ghicindu-se sub stratul gros de calcit.

Peştera Piatra Altarului - Greenly Magazine 8Întrucât a fost vandalizată de câteva ori, peștera are trei porți. Prima, formată din mai multe bare de fier, a fost montată de la început. Întrucât a fost smulsă cu ușurință, după 1989 s-a mai pus una. Deși era un mecanism foarte complex, un speolog român, fotograf de peșteri, a trecut și de această a doua poartă. Ultima poartă a fost montată cu câțiva ani în urmă și se pare că rezistă presiunilor. Neștiind ca popor să prețuim și să păstrăm ceea ce avem mai valoros, sunt pe deplin de acord cu restricţionarea accesului în această peştera de basm.

Descrierea Peșterii Piatra Altarului a fost preluată de pe blogul http://arakelian.wordpress.com și din articolul „Cristale subpământene”, National Geographic România, realizat de Cristian Lascu.

Surse web:

http://www.parcapuseni.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=90&Itemid=100&lang=ro

http://www.turismland.ro/pestera-piatra-altarului-muntii-apuseni/

http://arakelian.wordpress.com/2007/02/07/pestera-piatra-altarului-articol-preluat-de-pe-mail/

http://www.natgeo.ro/explorari/speologie/9240

Surse foto:

Despre autor
Absolventa a specializarii Stiinta Mediului si a masterului Evaluarea Integrata a Starii Mediului din cadrul Facultatii de Geografie (UB).
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2019 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress