Parcul Naţional Wigry – Protecţie la Superlativ (Partea I)

La 300 de kilometri de Varşovia, în apropierea  graniţei dintre Polonia şi Lituania, în mijlocul nesfârşitei Câmpii Germano-Polone, găsim o zonă pierdută în timp, care întrece orice aşteptări: Parcul Naţional Wigry, una dintre cele 23 de astfel de arii protejate de pe teritoriul Poloniei.

DSCF6568Wigry este situat în Voievodatul Podlaskie, aparţinând Districtului Lacurilor Mazuriene şi a fost declarat Parc Naţional la data de 1 ianuarie 1989. În anul 2002, Wigry a fost clasificat drept sit Ramsar de protecţie specială avifaunistică, iar mai apoi, în anul 2005, aria a fost inclusă în reţeaua europeană Natura 2000, şapte dintre cele 42 de lacuri fiind sub protecţie strictă. Natura poate fi considerată la ea acasă, iar activitatea umană este limitată la cercetarea ştiinţifică a zonei.

wigry6Peisajul a fost modelat în cursul glaciaţiunii Würm, în aşa-numita etapă Pomeraniană, atunci când, pentru o lungă perioadă de timp, gheţarul a acoperit partea nordică a ceea ce este acum Parcul Naţional Wigry. Partea de sud a reprezentat un spaţiu de acumulare a sedimentelor provenite din transportul efectuat de gheţar. Nordul parcului cuprinde morene bazale extinse, precum şi coline morenaice cu o altitudine relativă de până la 35 m, având ca origine morenele frontale, constituite din argile, nisipuri, pietrişuri, fragmente clastice cu dimensiuni şi compoziţii mineralogice diverse. Partea sudică este mai plată, acoperită de un strat gros de loess şi face parte din Pădurea Primordială Augustowska. Numeroasele cuvete lacustre sunt rămăşiţe ale perioadelor glaciare. Deosebit de interesante sunt micile lacuri distrofice situate în păduri, înconjurate de comunităţi de muşchi de turbă, care poartă denumirea locală de „suchary”. Turbăriile provenite din lacuri de mică adâncime reprezintă unul dintre cele mai valoroase elemente ale parcului, adăpostind relicte postglaciare, specii endemice sau foarte rare.

Picture 446Dacă ne întrebăm de ce Parcul Naţional Wigry este atât de special şi de ce aria merită protecţie, răspunsul este evident – ecosistemele sale acvatice unice la nivel naţional şi mondial. Lacul Wigry şi alte 41 de lacuri mai mici, râurile care le traversează şi zonele umede adiacente reprezintă habitatul a numeroase comunităţi floristice şi faunistice, precum şi cele mai tipice elemente de peisaj ale parcului. Lacurile variază ca mărime, adâncime, structură şi calitate a apei, incluzând productivitatea, temperatura, concentraţia de oxigen sau concentraţiile compuşilor organici. Lacul Wigry este cel mai întins şi mai adânc, dar şi cel mai atractiv din punct de vedere turistic, reprezentând 76% din suprafaţa totală şi 87% din volumul lacurilor din cadrul parcului. Wigry este al zecelea lac al Poloniei din punct de vedere al suprafeţei, cu aproximativ 22 kmp, şi al cincilea ca adâncime, cu 73 m. Excluzând lacurile din Munţii Tatra, Wigry este al treilea cel mai adânc lac din cadrul regiunilor joase ale Poloniei.

wigry2Valoarea naturală a apelor din zona Wigry a fost definită prin intermediul cercetărilor întreprinse în cadrul Staţiei Hidrobiologice de aici, începând cu anii 1920. Deşi staţia avea iniţial doar trei angajaţi permanenţi, ea a funcţionat ca punct de cercetare, iar exploratorii sosiţi aici beneficiau de o sală a acvariilor, o sală generală, patru laboratoare – de fizică, chimie, biologie experimentală şi morfologică -, precum şi de echipament meteorologic sau spaţii de locuit. În ciuda resurselor materiale limitate, volumul cercetărilor efectuate era impresionant – de la măsurători meteorologice până la determinarea calităţii apei sau studiul algelor, planctonului, nevertebratelor din zona bentică, peştilor şi macrofitobentosului, ele fiind mai apoi publicate în numeroase studii.

Picture 485Una dintre principalele realizări ale staţiei a fost cercetarea structurii diverselor specii de organisme acvatice, ca de exemplu rotiferele, precum şi descrierea unor elemente naturale endemice din zona Wigry şi din alte lacuri din Suwalszczyzna sau introducerea termenului de psamon – asociaţie de organisme care trăiesc pe substrat nisipos. Informaţiile privind excepţionala diversitate naturală a regiunii şi ecosistemele acvatice unice au reprezentat baza încercărilor de a acorda prioritate zonei în domeniul conservării. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, staţia a fost transformată în bază militară, iar mai apoi în şcoală, lucrările de renovare şi adaptare fiind reluate abia în anul 2007. Viitoarea staţie limnologică va cuprinde, printre altele, un acvariu cu apă dulce şi bazine cu vidre şi castori.

Bibliografie:

1.Szkiruc, Z., (2010), „The Wigry National Park”, Publication of the Wigry National Park in Krzywe, Suwalki

2.Richards, J., (2009), „Poland”, Parma Press, Marki

3.http://www.wigry.win.pl/index_en.html

4.Google Earth

Articol scris de colaboratoarea revistei Greenly, Olimpia Copăcenaru, studentă în anul I la secția Geografie Didactică, Facultatea de Geografie, Universitatea București.

Despre autor
Acest user este dedicat tuturor colaboratorilor Greenly! Studenti, masteranzi, doctoranzi sau pur si simplu oameni din intreaga tara, din intreaga lume care impart aceeasi pasiune, ecologia. Si isi doresc sa-si imparteasca ideile prin intermediul revistei Greenly. Le multumim din toata inima!
1 comment on this postScrie-l pe al tau!
  1. Interesant si bine scris! La cat mai multe!

Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2019 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress