Moştenirea doctorului Paeon, bujorul din Pădurea Poiana Pleniţa

În rândul căutătorilor de mituri, circulă legenda doctorului Paeon, care tămăduia în antichitate zeii. În mitologia greacă se spune că într-o zi, acesta ar fi atras mânia unuia dintre zei şi, pentru a se feri de furia lui, s-a preschimbat într-o floare de bujor. Ştiinţific sau nu, bujorul îşi trage denumirea de la acest enigmatic  personaj, care s-a folosit de instrumentul vindecător, o floare, pentru a scăpa cu viaţă.

Plantă perenă ierboasă, dreaptă, decorativă, bujorul de pădure este o apariţie elegantă ce încântă privirea, chiar şi în afara perioadei înfloritului. Se spunea, în trecut, că există nişte forţe puternice în bujorii care strălucesc în nopţile cu lună plină, ceea ce ştiinţific se poate demonstra, deoarece seminţele unor varietăţi de bujori emit o lumină palidă în întuneric.
Din rădăcină, care prezintă doar câteva fibre tuberizate, se înalţă deasupra solului o tulpină erectă, de 50-80 cm lungime, neramificată. Frunzele sunt alterne, compuse, biternate, cele inferioare lung peţiolate, cu foliolele în parte întregi, în parte la vârf sectate sau doar dinţate, late şi lucitoare. Conform “Flora României – determinator”, Paeonia peregrina de la noi nu mai prezintă varietăţi. Aceasta este forma sub care apare bujorul în tot spaţiul romanesc, de unde şi denumirea întreagă a sa Paeonia peregrina var. romanica.

Comuna Pleniţa se află la 60 de kilometri de Craiova, judeţul Dolj, fiind atestată documentar în urmă cu circa 600 de ani, de pe vremea întemeierii Ţării Româneşti. În trecut, pădurile masive acopereau toată suprafaţa situată la nord de linia localităţilor Pleniţa – Radovan – Calopăr – Drănic – Sadova, iar la sud de această linie se găseau păduri-poieniţe. La o distanţă de 3 kilometri de Pleniţa, se află pădurea „Poiana Pleniţei”, care se întinde pe o suprafaţă de 854 de hectare.

Pădurea Bujorului de la Pleniţa este considerată printre ultimele locuri din ţară, în care bujorul românesc creşte nestingherit şi într-un număr mare de exemplare şi nu degeaba se bucură de o protecţie instituită prin lege. În acest mic ecosistem de pădure, bujorul este elementul vegetal în jurul căruia gravitează totul. Culoarea aprinsă a florilor solitare şi hermafrodite ale bujorului atrage nu numai privirile vizitatorilor atenţi să nu îl strivească, dar şi mii de insecte care savurează polenul său dulce şi aromat încă  de la prima deschidere a petalelor sale, spre soarele pieziş de pădure. În luna mai a fiecărui an, în comuna Pleniţa se celebrează ”Sărbătoarea Bujorului”. De obicei, evenimentul are loc în cea de-a doua jumătate a lunii mai, în funcţie de data când înfloreşte bujorul. Potrivit locuitorilor comunei, conştienţi de valorosul dar al naturii care le-a fost dat, bujorul sălbatic a devenit un simbol al acestei localităţi doljene, deoarece an de an minunata poiană atrage tot mai mulţi turişti ieşiţi la iarbă verde. Cu aceasta ocazie, peste 10.000 de oameni vin în fiecare an să celebreze revenirea la viaţă a acestei flori de legendă, cu care se crede din bătrâni că erau vindecaţi zeii. Aniversat în general în zile de duminică, bujorul românesc devine subiectul principal al discuţiei între cei care vizitează poiana. În mijlocul zonei strict protejate, se află un lac în jurul căruia sunt amplasate tarabe cu mici, sucuri şi bere, la care se adaugă alte bucate de sezon. Atmosfera de carnaval este încălzită de interpreţii de muzică populară, dar uneori oamenii ajung sa uite de ce au venit acolo şi lasă în urma lor trene de gunoaie.

Bujorul de pădure, deşi este o plantă protejată de lege, apare din ce în ce mai rar de la un an la altul, impunându-se măsuri mai hotărâte de protecţie. În altă situaţie, specia va dispărea cu totul, în câţiva ani, din flora spontană a României. Sperăm ca această floare să nu ajungă pe Lista Roşie şi să ne mai bucurăm de ea încă mulţi ani de acum încolo.

Articol realizat de Moroşanu Gabriela Adina, Anul al II-lea, Facultatea de Geografie, Bucureşti

Bibliografie:

  1. Beldie, A., 1977, Flora României. Determinator, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti
  2. Bobîrnac, B., Popescu, M., Cârțu, D., 1984, Rezervații și monumente ale naturii din Oltenia, Editura Sport-Turism, București
  3. Vicol, Ioana, 2008, Consideraţii corologice şi ecologice privind speciile alohtone în structura anumitor habitate naturale şi seminaturale din Câmpia Româna, Editura Docendi, Bucureşti

Sursa imaginilor:

 http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_botanicBujorul_de_padure_MEDIA_3.html

Despre autor
Acest user este dedicat tuturor colaboratorilor Greenly! Studenti, masteranzi, doctoranzi sau pur si simplu oameni din intreaga tara, din intreaga lume care impart aceeasi pasiune, ecologia. Si isi doresc sa-si imparteasca ideile prin intermediul revistei Greenly. Le multumim din toata inima!
1 comment on this postScrie-l pe al tau!
  1. multumesc celor care au depus acest efort de a scrie, foarte bine prezentat

Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2019 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress