Printre numeroasele ecosisteme prezente în Rezervația Biosferei Delta Dunării se numără și pădurile. Cu toții știm importanța acestora pentru viață, în general, dar haideți să și cunoaștem câteva din speciile reprezentative deltei noastre.
În deltă se găsesc atât păduri plantate de om, cât și păduri naturale. Primele se găsesc mai ales de-a lungul celor trei brațe ale Dunării dar și pe canalele de legătură, fiind reprezentate de zăvoaie de salcie, plopișuri sau amestec dintre cele două.
Zăvoi de salcie albă Salix alba
Salcia albă (Salix alba), plopul alb (Populus alba) și plopul cenușiu (Populus canescens) se găsesc alături de plopi euroamericani, în păduri dezvoltate antropic.
Plop cenușiu Populus canescens - detaliu frunză
Pe malul lacului Erenciuc se află singura pădure de anin negru (Alnus glutinosa), de altfel protejată.
Aninul negru Alnus glutinosa - detaliu fruct
Chiparosul de baltă (Taxodium distichum), specie exotică, a fost și el plantat experimental între Mahmudia și Murighiol.
Chiparosul de baltă Taxodium distichum
Pădurile naturale de pe grindul Letea și Caraorman, precum și din luncile brațelor Sfântu Gheorghe și Chilia, sunt unice la nivel național și mondial. De ce? Pentru că acestea cresc pe soluri nisipoase, între dunele de nisip, în locurile mai joase. Ce este așa special la acestea? Faptul că sunt discontinue – trecerea de la pădure la vegetație ierboasă se face brusc. Cum se numesc? Pâlcurile de pădure sunt denumite hasmace (Hasmacul Mic, Hasmacul Mare) sau hăsmăcele, dacă sunt de dimensiuni mai reduse.
Hasmace
Arbuștii cresc și ei sub arbori și numără: alunul (Corylus avellana), mărul pădureț (Malus sylvestris), părul sălbatic (Pyrus pyrastes), păducelul (Crataegus monogina), măceșul (Rosa canina), cornul (Cornus mas), sângerul (C. sanguinea), cătina albă (Hippophaë rhamnoides) sau cea roșie (Tamarix gallica). Există, bineînțeles, și plantele agățătoare care se împletesc cu aceștia: vița sălbatică (Vitis silvestris), iedera (Hedera helix), hameiul (Humulus lupulus) sau liana grecească (Periploca graeca), care ajunge la lungimi impresionante, de 25 m.
Vița sălbatică Vitis silvestris
Liana grecească Periploca graeca
Arborii stăpâni ai pădurilor sunt aceiași, stejarul (Quercus robur și Quercus pedunculiflora), frasinul (Fraxinus angustifolia), ulmul (Ulmus foliacea) sau teiul (Tilia sp.).
Avem bucuria de a fi întâmpinați, în pajiști, de o specie deosebită, de cel mai scund arbust, cu tulpini de 25-50 cm, și anume cârcelul (Ephedra distachya), plantă medicinală, utilizată ca bronhodilatator și vasoconstrictor.
Cârcelul Ephedra distachya
Să sperăm, așadar, că aceste păduri se vor păstra sănătoase (noi, oamenii să le păstrăm așa!) și să rămână o fabuloasă resursă și pentru generațiile care vin! Vă doresc plimbare plăcută în deltă, poate chiar la “vânătoare”, cu aparatul foto (!), de specii descoperite cu ajutorul acestui articol. :)
Sursă informații: ”Pădurile din Rezervația Biosferei Delta Dunării – Ghid de buzunar ilustrat” – Editura Centrul de Informare Tehnologică Delta Dunării
Surse fotografii: info-delta.ro, thewildflowersociety.com, davisla.wordpress.com, cas.vanderbilt.edu, dandindeltadunarii.blogspot.ro, ostroaveledunarii.ro, agrofm.ro
