Ce păduri găsim în Delta Dunării?

Printre numeroasele ecosisteme prezente în Rezervația Biosferei Delta Dunării se numără și pădurile. Cu toții știm importanța acestora pentru viață, în general, dar haideți să și cunoaștem câteva din speciile reprezentative deltei noastre.

În deltă se găsesc atât păduri plantate de om, cât și păduri naturale. Primele se găsesc mai ales de-a lungul celor trei brațe ale Dunării dar și pe canalele de legătură, fiind reprezentate de zăvoaie de salcie, plopișuri sau amestec dintre cele două.

Pădurile din Delta Dunării

Zăvoi de salcie albă Salix alba

Salcia albă (Salix alba), plopul alb (Populus alba) și plopul cenușiu (Populus canescens) se găsesc alături de plopi euroamericani, în păduri dezvoltate antropic.

Pădurile din Delta Dunării

Plop cenușiu Populus canescens - detaliu frunză

Pe malul lacului Erenciuc se află singura pădure de anin negru (Alnus glutinosa), de altfel protejată.

Pădurile din Delta Dunării

Aninul negru Alnus glutinosa - detaliu fruct

Chiparosul de baltă (Taxodium distichum), specie exotică, a fost și el plantat experimental între Mahmudia și Murighiol.

Pădurile din Delta Dunării

Chiparosul de baltă Taxodium distichum

Pădurile naturale de pe grindul Letea și Caraorman, precum și din luncile brațelor Sfântu Gheorghe și Chilia, sunt unice la nivel național și mondial. De ce? Pentru că acestea cresc pe soluri nisipoase, între dunele de nisip, în locurile mai joase. Ce este așa special la acestea? Faptul că sunt discontinue – trecerea de la pădure la vegetație ierboasă se face brusc. Cum se numesc? Pâlcurile de pădure sunt denumite hasmace (Hasmacul Mic, Hasmacul Mare) sau hăsmăcele, dacă sunt de dimensiuni mai reduse.

Pădurile din Delta Dunării

Hasmace

Arbuștii cresc și ei sub arbori și numără: alunul (Corylus avellana), mărul pădureț (Malus sylvestris), părul sălbatic (Pyrus pyrastes), păducelul (Crataegus monogina), măceșul (Rosa canina), cornul (Cornus mas), sângerul (C. sanguinea), cătina albă (Hippophaë rhamnoides) sau cea roșie (Tamarix gallica). Există, bineînțeles, și plantele agățătoare care se împletesc cu aceștia: vița sălbatică (Vitis silvestris), iedera (Hedera helix), hameiul (Humulus lupulus) sau liana grecească (Periploca graeca), care ajunge la lungimi impresionante, de 25 m.

Pădurile din Delta Dunării

Vița sălbatică Vitis silvestris

Pădurile din Delta Dunării

Liana grecească Periploca graeca

Arborii stăpâni ai pădurilor sunt aceiași, stejarul (Quercus robur și Quercus pedunculiflora), frasinul (Fraxinus angustifolia), ulmul (Ulmus foliacea) sau teiul (Tilia sp.).

Avem bucuria de a fi întâmpinați, în pajiști, de o specie deosebită, de cel mai scund arbust, cu tulpini de 25-50 cm, și anume cârcelul (Ephedra distachya), plantă medicinală, utilizată ca bronhodilatator și vasoconstrictor.

Pădurile din Delta Dunării

Cârcelul Ephedra distachya

Să sperăm, așadar, că aceste păduri se vor păstra sănătoase (noi, oamenii să le păstrăm așa!) și să rămână o fabuloasă resursă și pentru generațiile care vin! Vă doresc plimbare plăcută în deltă, poate chiar la “vânătoare”, cu aparatul foto (!), de specii descoperite cu ajutorul acestui articol. :)

Sursă informații: ”Pădurile din Rezervația Biosferei Delta Dunării – Ghid de buzunar ilustrat” – Editura Centrul de Informare Tehnologică Delta Dunării

Surse fotografii: info-delta.rothewildflowersociety.comdavisla.wordpress.com, cas.vanderbilt.edu, dandindeltadunarii.blogspot.roostroaveledunarii.roagrofm.ro

Despre autor
Absolventa a Facultății de Geografie (UB) - specializarea Știința Mediului și a masterului de "Dezvoltare Durabila" - Universitatea Ecologica.
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2019 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress