Acoperind aproximativ 10% din suprafața insulei ”La Gomera”, Parcul Național Garajoy formează un nod central și este un paradis al uneia dintre cele mai vechi păduri ale planetei și ale Spaniei. Găzduind peste 400 de specii floristice, inclusiv faimosul laur subtropical, parcul oferă drumeților priveliști unice scăldate aproape tot timpul anului de soarele arzător. Indiferent de anotimp, plimbările sunt relativ ușoare și nu trebuie urcat foarte mult pentru a avea o privire cuprinzătoare asupra peisajului.
Cei ce se încumetă la drumul spre înălțimi pot parcurge pantele vulcanului Alro de Garajonay, până la altitudinea lui maximă de 1487 m. De aici, atât cât pătura de nori, deseori destul de groasă, permite, se pot zări insulele arhipelagului Tenerife – La Palma, El Hierro și uneori chiar și Gran Canaria. Un alt loc de popas preferat de majoritatea turiștilor este La Laguna Grande, care este de fapt un loc circular neacoperit de vegetație, utilizat ca și loc de recreere. Sub regimul juridic de ”parc natural” sunt incluse aici și alte categorii de peisaje protejate, cum ar fi: rezervații naturale, spații protejate, monumente naturale, în total fiind în număr de 33. Substratul geologic al insulei este constituit din material bazaltic datorat depunerilor piroclastice specifice vulcanismului ce a avut și încă are loc pe insulă. Numele parcului provine de la Vârful Garajonay, care ”veghează” asupra împrejurimilor de la cei 1487 m ai săi. Motivul principal care a determinat autoritățile de mediu să declare mare parte din insulă zonă protejată este existența unui rest din vechea pădure subtropical umedă de laur ce se extindea în Terțiar în mai toată Europa Sudică. Pădurea de laur are nevoie de un regim climatic uniform în care să existe amplitudini mici de temperatură și precipitații abundente, cu umiditate constantă.
Din punct de vedere peisagistic, parcul cuprinde păduri de pini în mijlocul munților, precum vegetația specifică de barrancos, cardonales și tabaibales în văi și depresiuni.
Barrancos reprezintă denivelări bruște la suprafața terenului, care pot fi cauzate de:
- Eroziunea fluviatilă, alunecări de teren și torenți;
- Mișcarea plăcilor tectonice, în special în locurile situate în proximitatea zonelor de subducție;
- Corespondența cu bordurile foselor tectonice și grabenelor.
Aproximativ 10% din suprafața parcului este ocupată de o densă pădure de lauri, numită și ”selva temperată”. Aceasta este un tip de pădure întunecată subtropicală de înălțime, alcătuită din arbori înalți și două specii de liane (bejuca și liana propriu-zisă). Acestea se dezvoltă acolo unde climatul este temperat-umed, iar variațiile termice sunt mici. Aceste păduri nu sunt restrânse doar la nivelul unor masive forestiere în insulele Canare, ci, împreună cu pădurile din insulele Azore, Madeira, Ins. Capului Verde, Las Salvajas formează bine-cunoscuta regiune macaroneziană.
Fauna din Parcul Garajonay este reprezentată atât de specii comune acestei latitudini, cât și de endemisme. Mediul insular al acestui parc adăpostește cca 100 specii de nevertebrate, dintre care 1/6 sunt endemice. Dintre speciile avifaunistice, porumbelul laurian și porumbelul turc sunt cele mai cunoscute.
Ceea ce asigură sălbăticia și naturalitatea parcului este tocmai lipsa așezărilor umane în interiorul său, deși există câteva în proximitatea lui care îi pot influența și deregla componentele. În interior, s-a amenajat o zonă recreativă, pentru turiștii numeroși ce vizitează parcul în orice anotimp, zonă numită ”Laguna Mare”, precum și în locul cunoscut sub numele de ”Jocul Mingii”, în municipiul Agulo, situat în apropierea parcului.
Probleme în Paradis…
În ciuda izolării sale și a străduinței autorităților spaniole de a păstra intactă orice resursă naturală a ei, mai sunt unele evenimente neprevăzute, naturale, ce nu pot fi oprite uneori, cum este cazul incendiului din data de 3 august 2012, instalat în Insula Gomera. Timp de 5 zile, incendiul a pătruns și în Parcul Garajonay. A ars mai mult de 4000 ha și a afectat vegetația, care, din fericire, a fost ajutată să se regenereze în parte.
În concluzie, există și unele destinații ale practicanților ecoturismului și cercetărilor științifice pe teritoriul Spaniei mai puțin promovate, dar care, totuși, sunt la fel de valoroase peisagistic și trebuie aduse la cunoștința geografilor. Sper ca imaginile realizate în vara și toamna anului 2012 să vă convingă ca, dacă aveți timpul necesar și ocazia, să nu ezitați să faceți o escală în Insulele Canare și, bineînțeles, în Parcul Național Garajonay.
Bibliografie:
http://es.wikipedia.org/wiki/Barranco_%28geograf%C3%ADa%29
http://www.dis.ulpgc.es/canarias/lagomera/garajona.html
http://es.wikipedia.org/wiki/Parque_nacional_de_Garajonay