Zagreb – orașul apei si al parcurilor

Întorcându-mă recent dintr-o călătorie în Croația, nu m-am putut abține să nu împărtășesc câteva dintre secretele geografice ale Zagreb-ului – capitala de pe râul Sava (Figura 1). Așa cum o cere ordinea firească, se impun a fi făcute câteva comentarii la adresa numelui țării și a capitalei.

DSCI5610Figura 1 -Machetă din cupru a orașului, expusă în centrul vechi al Zagreb-ului

O legendă spune despre Republica Croată că își datorează numele soldaților ce luptau în timpul lui Napoleon și care purtau la gât eșarfe ce semănau cu cravatele cavalerilor sau intelectualilor francezi, de unde apelativul de ”Cei din țara cravaților” – Republica Hrâvatska în limba croată. Departe de vestitele războaie napoleoniene și mai aproape de natură este numele capitalei croate, Zagreb, care, după unele relatări, ar fi format din două cuvinte ”Za = dincolo de” și ”grab = dig/șanț umplut cu apă din jurul unei fortărețe” și care ar putea fi explicat prin evoluția orașului, în jurul cetății medievale inițiale, construită pe un teren mai înalt și ferit de apele râului Sava.
Zagreb este capitala Republicii Croate, cel mai mare centru politic și economic al său, cel mai important centru cultural, pentru toți croații. În 1994, Zagreb a celebrat 900 de ani de la originile sale, acesta fiind fondat cel mai probabil în 1094 de către episcopul de atunci al ținutului. Dar poate cel mai uimitor secret al său este modul cum acest oraș ”a conviețuit” de-a lungul secolelor cu elementele hidrografice din bazinul râului Savei, care și-au pus amprenta pe configurația și trăinicia sa.
Primul nucleu urban (în formă de potcoavă) a fost situat în lungul malului drept al pârâului Cirkvenik (sau, cum îl găsim pe hărți în zilele noastre, Medveščak), pe versanții muntelui Medvenica, îmbrățișând spațiul actualului Kaptol (Chapitre). În cursul celor nouă secole ale existenței sale, orașul s-a extins spre toate punctele cardinale (Figura 2). DSCI5661

Figura 2 – Panorama orașului Zagreb

Actualmente, cea mai mare parte din vatra orașului se află între Muntele Medvenica (jumătatea nordică a orașului invadează practic versanții muntelui până la 300-400 m altitudine, în timp ce altitudinea medie a orașului este de cca 120 m) și Râul Sava (aproape toata jumătatea sudică, în această parte orașul fiind traversat de râu).
Teritoriul actual al Zagrebului, unde ultimele coline ale Alpilor coboară chiar până la bordura extremă a Câmpiei Panonice, primește în parcurile sale ceva din prospețimea pădurii Medvenica și a apelor Savei, care în trecut îi udau cu multă forță zidurile. În ciuda riscurilor hidrologice și seismice, Zagreb a constituit dintotdeauna un loc atractiv pentru așezările omenești, devenind un punct geopolitic important datorită Căii Savei care se intersectează cu cele care pătrund în Câmpia Panonică sau care se dirijează spre Marea Adriatică. Punctul de interes al orașului se leagă atât de aceste răscruci de ape, cât și de intersecțiile drumurilor naționale și europene și este cunoscut sub numele de ”Piața Centrală a Banului Josip Jelačić” (Figura 3).

DSCI5599Figura 3 – Piața Centrală

De la începutul secolului al XVIII-lea, datează primele regularizări ale orașului de dincolo de nucleul inițial dintre Cetățile Kaptol și Gradec, mai precis din 1774 datează planurile de amenajare regională ale matematicianului Ivan Stipanović pentru regularizarea actualelor străzi Babačeva și Vlašca (Figura 4), precum și planul de regularizare a râului Medvenica, elaborat de geometrul episcopal Franjo Klobučarić.

DSCI5625Figura 4 – Strada de deasupra unui pârâu

Când privești de la înălțime spre cartierele din nordul orașului, nu mai poți deosebi acoperișurile roșii de coroanele dese ale copacilor. Desimea exemplarelor de foioase din parcurile zagrebiene și din cadrul aliniamentelor stradale face ca orașul să pară scufundat într-o mare de verde, din  care mai răsare câte un acoperiș de biserică sau, spre periferie, câte o clădire mai înaltă de birouri (Figura 5).

DSCI5659Figura 5 – Privire de ansamblu asupra Zagreb-ului

Grija croaților pentru natură se observă și la ferestrele caselor și blocurilor, de unde coboară, precum niște cortine vii, numeroase exemplare de plante agățătoare sau cu flori. Dar focarul de verdeață al orașului nu se află nici în Parcul Central, nici de-a lungul străzilor, ci în Grădina Botanică ce întâmpină turistul și rezidenții cu un aranjament arboristic și floral inedit, aducând aminte de jungla indiană (Figura 6).

DSCI5723Figura 6 – Grădina Botanică din Zagreb

Revenind la tema apei, trebuie precizat că în Zagreb găsești fântâni la tot pasul – în Parcul Central, la Gara de Nord (Figura 7), în Grădina Botanică sau în fața instituțiilor importante, dar cea mai frumoasă și încărcată de semnificații este Fântâna din Piața Banului Josip Jelačić -  o oază de răcoare și istorie pentru croați (Figura 8). De această fântână este legată o a doua legendă privind proveniența numelui capitalei, conform căreia, înainte să fie construită fântâna, în acele locuri pânza freatică era foarte aproape de suprafață, iar apa țășnea în mod natural la suprafață. Numele de ”Zagreb” păstrează, așadar, amintirea unei fetițe care era trimisă în fiecare zi acolo să aducă apă ”za grab = adu apă” (traducerea și scrierea în croată s-ar putea să nu fie exacte, dar se poate înțelege sensul).

DSCI5694Figura 7 – Fântâna cu apă intermitentă din fața Gării de Nord

De altfel, extinderea orașului a fost mereu foarte problematică din cauza revărsărilor aduse de râul Sava. Cum spre NV, orașul este străjuit brusc de muntele Medvenica, apele râului își disipau energia în lunca îngustă ce îl desparte de versanți, iar casele oamenilor erau mereu puse în pericol.

DSCI5601Figura 8 – Fântâna din Piața Centrală

Plimbându-ne prin centrul vechi al orașului, studenta ce ne-a fost ghid ne-a mai oferit o informație prețioasă pe care nimeni nu ar fi descoperit-o singur. Una din străzile ce desparte zona înaltă a orașului de cea joasă, în zilele noastre un fel de ”Lipscani” al Zagreb-ului, este orientată paralel cu direcția de curgere a unui pârâu afluent al Savei, care a fost îndiguit și apoi încasetat pentru a nu mai produce inundații. Nu departe de această stradă, Catedrala Sfintei Maria a Renașterii (Figura 9), cea mai înaltă clădire a orașului, este dovada perpetuă a susceptibilității la riscuri hidrologice a orașului, dat fiind faptul că se află într-o continuă restaurare. Anul acesta, turnul din aval era în proces de recondiționare, dar localnicii au declarat că este aproape imposibil să nu treacă un an fără vreo intervenție la structura și exteriorul catedralei, deoarece este construită din materiale sedimentare, friabile, recoltate din albia râului Sava, și mereu supuse degradării, dar și din cauza faptului că substratul pe care este aceasta clădită este foarte instabil și există mereu riscul infiltrării în fundație a apei subterane.

DSCI5614Figura 9 – Catedrala din Zagreb

Vremea caniculară se resimte mai greu în capitala croată, iar localnicii au posibilitatea relaxării la o ședință de înot sau o baie de soare nu numai în piscinele amenajate antropic, ci și în spațiile din lunca Savei, puse la dispoziție populaíei de catre autoritățile locale. Cum potențialul hidrologic al orașului nu putea să rămână pentru totdeauna un factor restrictiv al dezvoltării Zagreb-ului, în ultimii ani lacurile de luncă și plajele din lungul Savei au fost amenajate complex și nu au dus lipsă de vizitatori. Nu trebuie uitate nici zecile de fântâni din centrul orașului și parcurile (Figura 10) care mai atenuează efectul de insulă de căldură astfel că, pe un timp ca acesta, când jumătate din țara noastră se află sub avertizare de cod roșu de caniculă, e bine de știut că există locuri unde oamenii au știut să întrețină lupta cu vitregiile naturii, întorcând împotrivă-i propriile arme, în cazul de față – buna gestionare a apei și a spațiilor verzi.

DSCI5682Figura 10 – Parcul Central

Surse:
Njavro, M, 2005, Zagreb et ses environs, Vjesnik, Zagreb

Despre autor
Studentă în anul II Master, specializarea Climatologie și Resurse de Apă, Facultatea de Geografie, Universitatea din București
1 comment on this postScrie-l pe al tau!
  1. Multumim pentru articol! Ai scris ca oamenii pot merge la plaja pe malul Savei…adica fac si baie acolo? Nu sunt predispusi la boli, mergand sa faca baie intr-un rau ce trece prin capitala? …ma gandesc la Dambovita, de care nu te poti apropia nici cu nasul, cateodata

Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2018 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress