„ Nu bea aşa multă apă, puiule, că o să ţi se facă broaşte în burtă …”- obişnuia să ne spună bunica, când după o partidă serioasă „de-a prinselea”, împreună cu verişorii mei, vreo şase la număr, ne aşteptam nerăbdători rândul lângă fântână şi-apoi sorbeam pe nesăturate din cana pe care dânsa nu mai prididea să o umple din găleată şi să ne-o întindă fiecăruia. Au trecut de-atunci vreo 30 de ani… cu evoluţii (dar şi involuţii), în multe aspecte ale vieţii. Din păcate, la nivelul înţelegerii rolului prevenţiei şi importanţei stilului de viaţă, a alegerilor cu impact în sănătatea noastră, alegeri pe care le facem clipă de clipă, noi românii nu am făcut prea multe schimbări. Astăzi, ignoranţa nu mai poate fi o scuză în ceea ce priveşte importanţa apei în organism.
Pentru noi, românii, orice informaţie despre cum am putea să scădem şansele apariţei cardiopatiei ischemice este deosebit de importantă. De ce?! Pentru că 6 din 10 români mor datorită cardiopatiei ischemice şi a complicaţiilor ei. Apa, simpla şi banala apă, care nu ne costă prea mult, s-ar putea să fie unul din remediile cele mai nou descoperite, cu un potenţial uimitor în schimbarea acestor statistici sumbre. Cei mai mulţi dintre noi am auzit despre faptul că în cazul unui consum insuficient de apă consecinţele se pot traduce în condiţii cum ar fi: constipaţie, pietre la rinichi (litiază renală), poftă exagerată de mâncare şi consum exagerat de alimente, ochi uscaţi, gură şi piele uscate… Însă, puţini dintre noi realizează că există o legătură strânsă între consumul de apă, calitatea apei şi cardiopatia ischemică, implicit apariţia infarctului miocardic. De fapt, potrivit unui studiu recent realizat de cercetători de la Universitatea Loma Linda, USA, consumul de apă în cantitate suficient de mare pare să fie la fel de important în prevenirea cardiopatiei ischemice ca şi exerciţiul fizic, dieta şi abandonarea fumatului.
Un studiu intitulat „Apa, alte fluide şi boala coronariană” a indicat faptul că vâscozitatea generală a sângelui, vâscozitatea plasmei, hematocritul şi fibrinogenul (toţi aceştia sunt consideraţi facatori de risc în apariţia cardiopatiei ischemice) pot să crească prin deshidratare. Rezultatele acestui studiu demonstrează că cei care consumă mai multă apă simplă şi care sunt actualmente sănătoşi reduc la jumătate riscul de a muri în urma unui infarct miocardic. Această reducere este la fel de mare ca şi cum ar adopta una din oricare alte măsuri preventive clasice cum ar fi: abandonarea fumatului, reducerea colesterolului sanguin, exerciţiu fizic sau menţinerea greutăţii ideale. Deoarece creşterea consumului de apă este o modificare simplă a stilului de viaţă, aflată la îndemâna oricui, acest simplu obicei poate salva viaţa a mii de oameni din România, fară să implice costuri financiare semnificative. Studii preliminare arată că şi în cazul accidentului vascular cerebral efectele sunt similare, deoarece vâscozitatea sângelui joacă acelaşi rol nefast în apariţia sau prevenirea acestor evenimente la nivelul arterelor din creier. Pe de altă parte, gradul de reducere a riscului de a face infarct miocardic prin consumul adecvat de apă este mai mare decât efectele cumulate ale consumului de aspirină, alcool în moderaţie, fără a avea efectele adverse ale acestora.
Doar apa are aceste efecte sau şi alte fluide?
În cadrul studiului s-au comparat efectul apei cu cel al cafelei, băuturilor răcoritoare (Sprite, Fanta), a laptelui şi a băuturilor conţinând cafeină (Cola, Pepsi). Acestea din urmă nu au avut un efect benefic asupra vâscozităţii sângelui. De fapt, efectul iniţial al consumului băuturilor răcoritoare este că extrag apa din sânge, pentru că nu pot fi digerate până când concentraţia lor nu este adusă la un nivel similar cu cea a sângelui. Acest fenomen cauzează o creştere a vâscozităţii sângelui imediat după ingestia de astfel de băuturi (soft drinks) care duce la creşterea riscului de infarct miocardic. Apa este absorbită imediat, hidratând astfel sistemul sanguin. Atunci când bem cantităţi mari de apă, subţiem sângele, scădem vâscozitatea lui şi scade probabilitatea de formare a cheagurilor de sânge care pot bloca arterele coducând la infarct miocardic sau accident vascular cerebral. „Populaţia trebuie să cunoască faptul că este o mare diferenţă, cel puţin în ce priveşte sănătatea inimii, între a împlini nevoia organismului de fluide consumând apă simplă şi consumul băuturilor răcoritoare” a declarat dr. Chan.
Câteva secrete în legătură cu consumul de apă
Timpul cel mai indicat pentru a bea apă este dimineaţa, la trezire. Acesta este momentul zilei în care corpul este cel mai deshidratat. Din păcate, cei mai mulţi dintre noi obişnuiesc să bea dimineaţa cafea şi nu apă. Cafeaua creşte vâscozitatea sângelui şi acest efect este cu atât mai nefast cu cât în acest timp al zilei sângele este oricum la un nivel de vâscozitate ridicat. Rezultatul: o creştere a frecvenţei infarctelor miocardice dimineaţa. O bună metodă de a preveni acest eveniment este de a începe fiecare zi cu unul sau două pahare de apă.
Trebuie să bem apă şi în cursul zilei, între mese, şi mai cu seamă înainte de a ne angaja în activităţi fizice susţinute. Este bine să ne facem obiceiul de a bea apă indiferent dacă simţim sau nu senzaţia de sete. Hidratarea este importantă şi în timpul unei activităţi fizice. După terminarea efortului fizic este de asemenea important să rehidratăm organismul, înlocuind astfel apa folosită de acesta în efort .
Pentru bărbaţi se recomandă între 6 şi 12 pahare de apă zilnic iar pentru femei între 4 şi jumătate până la 9 pahare de apă simplă zilnic, în funcţie de greutatea corporală, efortul fizic depus, anotimp şi alte condiţii de sănătate.
Ca şi orice alt obicei sănătos şi formarea obiceiului de a consuma suficientă apă zilnic cere timp şi hotărâre.Va fi nevoie probabil de aprox. 3 săptămâni în care să forţaţi puţin nota: să vă faceţi un program al consumului de apă (ex: 2 pahare dimineaţa, 2-3 pahare între masa de dimineaţă şi cea de prânz, 2-3 pahare între prânz şi cină), să vă puneţi de seara pe noptieră sticla cu apa necesară pentru dimineţa următoare, să aveţi tot timpul pe birou sticla cu apă sau să o purtaţi în geantă cu dvs oriunde trebuie să vă deplasaţi în cursul zilei, să beţi apă chiar dacă nu vă este sete etc. Dacă în acest timp aţi reuşit să rămâneţi fidel hotărârii de a consuma suficientă apă, pot să vă asigur că de acum înainte procesul va fi mult mai uşor. Organismul dvs., obişnuit cu acest obicei sănătos, va trimite semnale naturale care vă vor ajuta să-l continuaţi fără prea mare efort (senzaţia de sete se va instala mult mai des decât înainte) iar impactul în starea de sănătate vă va motiva să mergeţi înainte. Nu credeţi că merită ?!
Articolul este preluat de pe site-ul www.herghelia.org și este realizat de dr. Valentina Dan MPH
Elena-Andreea Bicu
14/05/2012
Foarte interesant articolul!!! Am citit foarte multe articole despre importanta apei(pe care trebuie sa o bem), dar despre reducerea riscului de infarct, nu-mi amintesc sa fi citit pe undeva. Eu am adoptat acest obicei de vreun an si jumatate, dar familia imi spune ca exagerez ca beau atata apa. Oare exista vreun risc daca bei prea multa apa?
Razvan Spiridon
14/05/2012
Cred că e important dacă consumul sporit de apă este ceva impus, sau ceva natural (senzația de sete). Bineînțeles, că senzația de sete poate apărea în urma adoptării acestui obicei și se manifestă atunci când intervine o modificare „în program”. De asemenea, cred că mai contează și cantitatea de apă pe care o consumați zilnic… o medie de 15 litri/zi (am exagerat puțin), totuși nu e normală.
Observați că am folosit până acum cuvântul „cred”, pentru că nu am o bază teoretică în domeniul acesta.
Sunt anumite corelații între consumul exagerat de apă și problemele cu glicemia (diabetul), sau cu sodiul („diluarea sodiului în corp”), ș.a. În asemenea situații se recomandă consultarea unui medic. Rinichii unui adult sanatos pot procesa 14 litri de apa pe zi, însă contează intervalul de timp la care se consumă apa.
Și eu mi-am format obiceiul de a bea apă înainte de masă și văd o mulțime de beneficii în urma acestui lucru… Sunt importante aceste schimbări în stilul de viață… e un pas mic, însă toți pașii aceștia ne alcătuiesc stilul de viață, adică sănătatea și tot ce decurge din asta.