În acest articol, veți afla despre latura legendară a Lacului Roşu (cel mai mare lac de baraj natural din România), dar și câteva aspecte privind calitatea apei. Lacul Roșu se află situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali, în Munţii Hăghimaş (Hăşmaşu Mare) pe Valea Bicazului, Judeţul Harghita.
Sursa: http://www.academia.edu/16011195/Ghid_geo-ecologic_Lacul_Rosu
Lacu Roșu reprezintă un peisaj misterios, despre care se spun legende. Iată ce spune prima dintre ele:
Cândva trăia în Lazarea o fată de o frumuseţe rar întâlnită, cum vorba aceea doar noi românii avem, pe nume Estera. Într-o zi aceasta s-a hotărât să meargă la târg, la Gheorgheni. Acolo, fata a întâlnit un flăcău voinic, care, spun bătrânii, se lua la trântă şi cu ursul. Cum s-au văzut, cei doi s-au şi îndrăgostit, flăcăul rugând fata să-i fie mireasă. Însă nunta lor nu s-a mai ținut, căci flăcăul a fost luat în armată. Fata l-a aşteptat multă vreme, mergând pe înserate cu ulciorul la izvor, unde stătea ore în şir, nădăjduind că alesul inimii sale se va întoarce. Era atât de tristă, încât la auzul cântecului ei se înduioşau şi munţii. Astfel, într-o duminică, trecând pe acolo, Estera a fost văzută de un tâlhar, care s-a repezit la ea și a ridicat-o în şa, zburând cu ea ca vântul spre Suhardul Mic, între stâncile cu o mie de feţe, unde acesta se ascundea. Tâlharul i-a promis fetei tot aurul şi toate bogăţiile din lume, sperând că ea îl va îndrăgi, dar fetei nu îi trebuia nimic. După o vreme, şi-a pierdut răbdarea şi a încercat să o ia în căsătorie împotriva voinței ei. Estera a strigat către munţi, cerându-le ajutorul. Stâncile cuprinse de strigătele îndurerate au răspuns cu tunete şi s-a pornit o ploaie torenţială, măturând tot ce întâlnea în cale. Acolo au rămas, sub fărâmăturile stâncilor, fata şi tâlharul. Şi apoi s-au adunat acolo apele munţilor, formând Lacul Roşu (Ucigaşul).
A doua legendă spune că pe pajiştea dintre versanţii munţilor a fost o stână. Ciobanii, văzând că se apropie furtuna, au încercat să se refugieze, dar Muntele Ucigaş, dărâmându-se, i-a îngropat împreună cu oile lor, formând astfel Lacul Roşu.
Din păcate, există surse de poluare care deranjează liniștea acestui lac frumos, legendar.
Principale probleme sunt generate de lipsa sistemului centralizat de canalizare menajeră și de epurare a apelor uzate rezultate pe teritoriul stațiunii Lacu Roșu. În zonă se află 222 pensiuni, 191 case de oaspeți, 115 cabane, 44 hoteluri, 20 apartamente, 17 vile, 6 case de vacanță, 3 campinguri, 2 hosteluri și 2 moteluri.
Sursa: http://www.nlcafe.hu/szabadido/20081112/5_kihagyhatatlan_latnivalo_erdelyben/
Calitatea apei este afectată și din cauza turismului neecologic și necorespunzător din zona limitrofă lacului. Lipesc parcările amenajate dotate cu WC-uri publice și cu recipiente corespunzătoare pentru colectarea deșeurilor și așa mai departe. Astfel, Lacul Roşu este ameninţat de turiştii care aruncă gunoaiele la întâmplare. Totodată, zona este afectată și de tăierile ilegale de păduri.
Monitoringul de supraveghere are rolul de a evalua starea tuturor apelor din cadrul bazinului hidrografic, furnizând informații pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului, proiectarea eficientă a viitoarelor programe de monitoring, evaluarea tendinței de variație pe termen lung a resurselor de apă, inclusiv datorită impactului activităților antropice.
Lacul Roșu face parte din bazinul hidrografic Siret.
La nivelul spațiului hidrografic Siret, rețeaua pentru monitoringul de supraveghere se realizeză prin 2 secțiuni în cazul corpurilor de apă reprezentate de lacuri naturale și prin 33 secțiuni în cazul corpurilor de apă reprezentate de lacuri de acumulare.
Rețeaua pentru monitoringul operațional la lacuri în cadrul spațiului hidografic Siret este alcătuită dintr-un număr de 0 secțiuni în cazul corpurilor de apă lacuri naturale și prin 32 secțiuni în cazul corpurilor de apă lacuri de acumulare.
Din punct de vedere al calității apei prezintă condiții fizico-chimice specifice clasei I de calitate conform Ordinului nr. 1146/2002 al Ministerul apelor și Protecției Mediului, cu excepția azotiților la care se observă depășiri ușoare față de această clasă, încădrându-se în clasa a II-a de calitate la punctul de prelevare coada lac pârâul Suhard și mijlocul lacului, ceea ce înseamnă că apa lacului corespunde condiției de calitate pentru protecția ecosistemelor acvatice. Însa la coada lac, la vârsarea pârâului Oii, valorile CBO5, s-au încadrat în clasa a III-a de calitate, ceea ce reflectă și existența unei influențe antropice asupra calității apei.
Clasa de calitate - Starea ecologică
I foarte bună ( f. b.)
II bună ( b)
III moderată (m)
IV proastă ( p )
V proastă ( f.p.)
Din punct de vedere al elementelor biologice, evaluarea lacului Roşu a fost efectuată pe baza datelor de macronevertebrate bentice şi fitoplancton, date care au încadrat apa lacului în starea bună.
Elementele fizico-chimice suport au înregistrat următoarele valori medii:
- fosfor total: 0.01 mg/l, valoare caracteristică pentru starea bună;
- oxigen dizolvat: 9,5 mg/l, valoare caracteristică pentru starea bună.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Roşu s-a încadrat în starea bună.
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului s-a încadrat în starea foarte bună.
Evaluarea integrata a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa Lacului Roşu în starea ecologica bună.
Pentru conservarea lor însă, este necesară controlarea turismului, atât în zonele terestre în jurul lacului, cât și a turismului cu bărci. Ar trebui să se țină cont de următoarele aspect: bărcile să nu se deplaseze în afara zonelor desemnate, turiștii să nu arunce deșeuri în apă și să nu colecteze plante sau animale din apă și din împrejurimile lacului.
Este necesară și controlarea complexurilor turistice, a pensiunilor, hotelurilor, vilelor, teraselor, apropiate de Lacul Roșu, ca acestea să nu deverseze ape menajere şi alte substanțe de natură poluantă în apă sau în sol, deoarece acestea pot contribui la eutrofizarea artificială a apei lacului. De asemenea, este necesară interzicerea realizării de construcţii la mai puţin de 50 m de limita acestui habitat.
Autor: Szasz Eniko, Facultatea de Geografie (Universitatea din București), specializarea Meteorologie- Hidrologie, anul III
Bibliografie:
