Rezervele de apa din adancul Dobrogei

Pe langa importanta culturala sau turistica, Dobrogea ofera „material de studiu” si altor stiinte, cum ar fi geologia, speologia, geografia, istoria ș.a. Teritoriul dobrogean abunda in vestigii istorice, statiuni turistice, roci de varsta foarte inaintata sau pesteri spectaculoase. Una din cele mai recente descoperiri a fost facuta in urma cu un an, cand muncitorii de la o cale ferata au fost nevoiti sa dinamiteze o colina calcaroasa. Dupa explozie a rezultat un crater, pe fundul caruia se putea distinge luciul unei ape. Zeci de bascule cu piatra au fost turnate acolo, dar in zadar; golul parea capabil sa inghita orice cantitate de balast. Inginerii au proiectat o deviere, dar o noua bubuitura a avut ca rezultat deschiderea unei noi caverne cu apa. S-a facut un ocol si mai mare si astfel calea ferata a fost finalizata, dar dupa cativa ani, terasamentul a inceput sa se taseze. Nu dupa mult timp, cavernele au fost cercetate de speologi, care au gasit acolo o impresionanta pestera cu stalagmite si alte formatiuni, avand o topografie destul de complexa.

Legendele locale insa vorbesc de un adevarat fluviu subteran care curge invers decat apele obisnuite, de la vale la deal, cu un debit ce l-ar depasi cu mult pe cel al Dunarii. Daca te duci astazi in judetul Constanta si intrebi de „fluviul subteran”, sigur vei gasi oameni care sa-ti spuna ca au auzit de asa ceva. Cu atat mai mult cu cat lumea a vazut apa cum tasneste din pamant, ca o fantana arteziana, cu ocazia fiecarui foraj. E cu atat mai ciudat sa se intample acest lucru intr-un judet precum Constanta, care dintotdeauna a suferit din cauza lipsei resurselor de apa potabila.

Oamenii de stiinta sunt de parere ca debitul ar fi mai degraba comparabil cu Oltul decat cu Dunarea. La Nord de Constanta, la Palazu Mare, exista la adancimi de 500 – 1000 m, un zacamant de fier de o calitate superioara. Legenda spune ca acest zacamant a fost descoperit de marinari pentru ca le deruta busolele cand se apropiau de sol. Cand s-au facut primele foraje, s-a ajuns la concluzia ca este vorba de un minereu exceptional de bogat si s-a vrut exploatarea acestuia. Nu s-a reusit insa deoarece pe acest zacamant sunt calcare pline de goluri prin care circula apa. Deci „Oltul” acela atunci a fost pentru prima data pus in evidenta. Nu se putea exploata minereul de fier pentru ca galeriile ar fi fost inundate de apa; atunci s-a masurat debitul apei de-acolo.

Acviferul este un complex de roca permeabila impreuna cu apa pe care o gazduieste. De unde vine aceasta apa ? In cazul Dobrogei exista patru surse de alimentare pentru apele subterane – din Podisul Prebalcanic, localizat pe teritoriul Bulgariei (sursa principala), apoi mai este o componenta de alimentare din Dunare, in zona Ostrov-Cernavoda, dar si din precipitatii sau irigatii.

„Sursa se intinde pe o suprafata de cel putin 200 de kilometri pe teritoriul Bulgariei si in jur de 80 km in Romania, la cateva sute de metri adancime” a declarat Camelia Dumitrache, director Resurse de Ape in cadrul DADL Constanta.

O mare parte din debitul acestor ape curgatoare are ca punct de drenaj (varsare) „batranul” Pont Euxin, direct sub nivelul marii, astfel incat fenomenul nu poate fi observat. Potrivit specialistilor, volumul de apa al asa-zisului „fluviu” nu poate fi estimat cu exactitate, singura modalitate de supraveghere fiind aceea de calcul al debitelor de foraj. Aportul apelor subterane venite din Bulgaria este insa demonstrat prin cifre clare. Astfel, in centrul Dobrogei debitul apei este de aproximativ un litru pe secunda, in timp ce, in Sudul „inundat”, cifrele indica valori de zeci de litri pe secunda.

„Acviferul din subsolul judetului Constanta se descarca prin doua drenuri naturale in Lacul Siutghiol si in Balta Mangaliei. Volumul de apa cantonat in acest acvifer este cel mai important din Romania” spune inginerul Adrian Chera de la Directia Apelor Dobrogea Litoral.

E paradoxal faptul ca agricultorii se confrunta an de an cu seceta, desi stau pe un lac subteran. „In anul 2012, exista slabe sanse sa putem iriga, din cauza costurilor foarte mari cu apa. Din pacate, canalele de aductiune existente se afla in acest moment intr-un stadiu avansat de degradare. Solutia propusa de fermieri a fost aceea de a combate fenomenul de desertificare prin umplerea canalelor pentru irigatii cu apa, printr-un proiect de mediu, astfel incat aceasta masura sa fie prietenoasa cu mediul si avantajoasa pentru agricultori si zonele rurale“, spune si Constantin Iancu, presedintele unei filiale a Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania. Specialistii sustin ca volumul de apa poate ramane constant in conditiile in care aceasta rezerva este utilizata exclusiv pentru alimentarea cu apa potabila a populatiei. „Temperaturile extrem de ridicate si seceta nu au dus la scaderea volumului de apa si nici nu credem ca se va intampla acest lucru in urmatorii ani. Debitul de apa exploatat la ora actuala din acvifer poate fi dublat fara sa fie inregistrate oscilatii semnificative ale volumului de apa” spune Calin Costache, specialist de mediu.

Carmen-Alina Gherghina, in cadrul tezei sale de doctorat de la Facultatea de Geografie – Bucuresti, sustine ca „in conditiile lipsei drenajului natural, influenta irigatiilor asupra proceselor hidrogeologice se intensifica, determinate de micsorarea scurgerii subterane. La acestea se adauga aplicarea irigatiilor in conditii necorespunzatoare, aplicarea unor norme de udare gresite, pierderi din reteaua de aductiune si distributie, exploatare deficitara.”

„Cunoașterea acestor ape subterane poate sa duca la o mai buna administrare a surselor de apa din Dobrogea. Datorita acestor surse de apa, litoralul romanesc nu duce lipsa de apa vara, cand se tripleaza populatia, iar consumul este enorm. Atunci se pompeaza din aceste depozite de apa subterana.” Cristian Lascu, speolog, redactor şef Naţional Geographic România

Surse info:

http://portal.tfm.ro/legenda-fluviului-subteran-de-sub-dobrogea/

http://www.mondonews.ro/Fluviul-subteran-care-strabate-Dobrogea-confirma-teoria-lui-Herodot+id-41771.html

http://www.natgeo.ro/explorari/speologie/9054-misterul-apelor-pierdute-din-dobrogea

http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/reportaj/legenda-fluviului-subteran-de-sub-dobrogea-articol-integral-252520.html

http://deltadunarii.fotodelta.ro/?p=2372

http://www.recolta.eu/paradoxul-dobrogean-desi-se-confrunta-an-de-an-cu-arsita-agricultorii-stau-pe-un-lac-subteran/

Surse foto:
http://www.groundwater.org/kc/whatis.html