Rezervele de apa din adancul Dobrogei

Pe langa importanta culturala sau turistica, Dobrogea ofera „material de studiu” si altor stiinte, cum ar fi geologia, speologia, geografia, istoria ș.a. Teritoriul dobrogean abunda in vestigii istorice, statiuni turistice, roci de varsta foarte inaintata sau pesteri spectaculoase. Una din cele mai recente descoperiri a fost facuta in urma cu un an, cand muncitorii de la o cale ferata au fost nevoiti sa dinamiteze o colina calcaroasa. Dupa explozie a rezultat un crater, pe fundul caruia se putea distinge luciul unei ape. Zeci de bascule cu piatra au fost turnate acolo, dar in zadar; golul parea capabil sa inghita orice cantitate de balast. Inginerii au proiectat o deviere, dar o noua bubuitura a avut ca rezultat deschiderea unei noi caverne cu apa. S-a facut un ocol si mai mare si astfel calea ferata a fost finalizata, dar dupa cativa ani, terasamentul a inceput sa se taseze. Nu dupa mult timp, cavernele au fost cercetate de speologi, care au gasit acolo o impresionanta pestera cu stalagmite si alte formatiuni, avand o topografie destul de complexa.

Legendele locale insa vorbesc de un adevarat fluviu subteran care curge invers decat apele obisnuite, de la vale la deal, cu un debit ce l-ar depasi cu mult pe cel al Dunarii. Daca te duci astazi in judetul Constanta si intrebi de „fluviul subteran”, sigur vei gasi oameni care sa-ti spuna ca au auzit de asa ceva. Cu atat mai mult cu cat lumea a vazut apa cum tasneste din pamant, ca o fantana arteziana, cu ocazia fiecarui foraj. E cu atat mai ciudat sa se intample acest lucru intr-un judet precum Constanta, care dintotdeauna a suferit din cauza lipsei resurselor de apa potabila.

Oamenii de stiinta sunt de parere ca debitul ar fi mai degraba comparabil cu Oltul decat cu Dunarea. La Nord de Constanta, la Palazu Mare, exista la adancimi de 500 – 1000 m, un zacamant de fier de o calitate superioara. Legenda spune ca acest zacamant a fost descoperit de marinari pentru ca le deruta busolele cand se apropiau de sol. Cand s-au facut primele foraje, s-a ajuns la concluzia ca este vorba de un minereu exceptional de bogat si s-a vrut exploatarea acestuia. Nu s-a reusit insa deoarece pe acest zacamant sunt calcare pline de goluri prin care circula apa. Deci „Oltul” acela atunci a fost pentru prima data pus in evidenta. Nu se putea exploata minereul de fier pentru ca galeriile ar fi fost inundate de apa; atunci s-a masurat debitul apei de-acolo.

Acviferul este un complex de roca permeabila impreuna cu apa pe care o gazduieste. De unde vine aceasta apa ? In cazul Dobrogei exista patru surse de alimentare pentru apele subterane – din Podisul Prebalcanic, localizat pe teritoriul Bulgariei (sursa principala), apoi mai este o componenta de alimentare din Dunare, in zona Ostrov-Cernavoda, dar si din precipitatii sau irigatii.

„Sursa se intinde pe o suprafata de cel putin 200 de kilometri pe teritoriul Bulgariei si in jur de 80 km in Romania, la cateva sute de metri adancime” a declarat Camelia Dumitrache, director Resurse de Ape in cadrul DADL Constanta.

O mare parte din debitul acestor ape curgatoare are ca punct de drenaj (varsare) „batranul” Pont Euxin, direct sub nivelul marii, astfel incat fenomenul nu poate fi observat. Potrivit specialistilor, volumul de apa al asa-zisului „fluviu” nu poate fi estimat cu exactitate, singura modalitate de supraveghere fiind aceea de calcul al debitelor de foraj. Aportul apelor subterane venite din Bulgaria este insa demonstrat prin cifre clare. Astfel, in centrul Dobrogei debitul apei este de aproximativ un litru pe secunda, in timp ce, in Sudul „inundat”, cifrele indica valori de zeci de litri pe secunda.

„Acviferul din subsolul judetului Constanta se descarca prin doua drenuri naturale in Lacul Siutghiol si in Balta Mangaliei. Volumul de apa cantonat in acest acvifer este cel mai important din Romania” spune inginerul Adrian Chera de la Directia Apelor Dobrogea Litoral.

E paradoxal faptul ca agricultorii se confrunta an de an cu seceta, desi stau pe un lac subteran. „In anul 2012, exista slabe sanse sa putem iriga, din cauza costurilor foarte mari cu apa. Din pacate, canalele de aductiune existente se afla in acest moment intr-un stadiu avansat de degradare. Solutia propusa de fermieri a fost aceea de a combate fenomenul de desertificare prin umplerea canalelor pentru irigatii cu apa, printr-un proiect de mediu, astfel incat aceasta masura sa fie prietenoasa cu mediul si avantajoasa pentru agricultori si zonele rurale“, spune si Constantin Iancu, presedintele unei filiale a Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania. Specialistii sustin ca volumul de apa poate ramane constant in conditiile in care aceasta rezerva este utilizata exclusiv pentru alimentarea cu apa potabila a populatiei. „Temperaturile extrem de ridicate si seceta nu au dus la scaderea volumului de apa si nici nu credem ca se va intampla acest lucru in urmatorii ani. Debitul de apa exploatat la ora actuala din acvifer poate fi dublat fara sa fie inregistrate oscilatii semnificative ale volumului de apa” spune Calin Costache, specialist de mediu.

Carmen-Alina Gherghina, in cadrul tezei sale de doctorat de la Facultatea de Geografie – Bucuresti, sustine ca „in conditiile lipsei drenajului natural, influenta irigatiilor asupra proceselor hidrogeologice se intensifica, determinate de micsorarea scurgerii subterane. La acestea se adauga aplicarea irigatiilor in conditii necorespunzatoare, aplicarea unor norme de udare gresite, pierderi din reteaua de aductiune si distributie, exploatare deficitara.”

„Cunoașterea acestor ape subterane poate sa duca la o mai buna administrare a surselor de apa din Dobrogea. Datorita acestor surse de apa, litoralul romanesc nu duce lipsa de apa vara, cand se tripleaza populatia, iar consumul este enorm. Atunci se pompeaza din aceste depozite de apa subterana.” Cristian Lascu, speolog, redactor şef Naţional Geographic România

Surse info:

http://portal.tfm.ro/legenda-fluviului-subteran-de-sub-dobrogea/

http://www.mondonews.ro/Fluviul-subteran-care-strabate-Dobrogea-confirma-teoria-lui-Herodot+id-41771.html

http://www.natgeo.ro/explorari/speologie/9054-misterul-apelor-pierdute-din-dobrogea

http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/reportaj/legenda-fluviului-subteran-de-sub-dobrogea-articol-integral-252520.html

http://deltadunarii.fotodelta.ro/?p=2372

http://www.recolta.eu/paradoxul-dobrogean-desi-se-confrunta-an-de-an-cu-arsita-agricultorii-stau-pe-un-lac-subteran/

Surse foto:
http://www.groundwater.org/kc/whatis.html

Despre autor
Absolvent al Facultatii de Geografie (UB) - specializarea Stiinta Mediului. In prezent masterand la aceeasi facultate - masterul "Evaluarea integrată a stării mediului".
5 comentarii la acest articolScrie-l pe al tau!
  1. Foarte interesant articolul! In introducere insa, am inteles ca doar ce a fost descoperita aceasta sursa, apoi spre sfarsit se specifica ca in fiecare vara, este sursa secundara pentru a face fata numarului mare de turisti. Deci de cand este pompata apa de acolo?

    • Mulțumesc pentru aprecierea dvs!
      În introducere se prezenta descoperirea unei peșteri în care unele porțiuni sunt inundate. Descoperirea aceasta „recentă” a fost făcută în jurul anilor ’50, deoarece calea ferată ferată respectivă a fost concepută pentru a deservi cariera de calcar de la Sitorman. Deci apa din acea peșteră nu este folosită pentru alimentarea populației.
      Apa ce acoperă cererea din timpul verii este procurată din puțurile, forajele din localitățile situate în lungul litoralului. Localnicii valorifică resursele de apă încă de mult timp (nu pot preciza anul în care a fost forat primul puț), apa având caracter artezian în unele localități (Siliștea, Costinești, Mamaia).

  2. Salut, am 23 de ani, nu e nevoie de “dvs” :)))

    Merci de aceste informatii suplimentare. Am observat ca e foarte greu de aflat din ce surse este obtinuta apa potabila, ce cantitati sunt folosite, cum este tratata, etc. Personal ma intereseaza mai mult wastewater si reciclarea acesteia. Sper ca vor urma articole si pe aceasta tema.

    Keep up the good work!

    btw trebuie sa selectez din nou casutza sa ma tina la curent prin email? sper sa nu primesc apoi 2 emailuri…

    • Ok, Ștefan :)
      Când spui că „e greu de aflat din ce surse este obținută apa potabilă, cantități, tratare etc” te referi la zona Dobrogei cred… În cazul ăsta, sursele sunt într-adevăr greu de aflat, pentru că pe lângă forajele mari folosite la alimentarea cu apă a unor localități (ex: Constanța), sunt și puțuri adânci în anumite gospodării, iar cantitatea exactă de apă folosită cred că mai mult se apreciază decât se precizează…
      Tratarea trebuie realizată mai mult în cazul apelor uzate, decât a celor captate din straturile geologice pentru că în general, aceasta are un grad mare de potabilitate.

      E interesantă propunerea ta, în legătură cu wastewater… ce să zic…rămâi „pe fir” :P Dacă te-ai abonat o dată la newsletter, nu cred că mai e nevoie să completezi din nou căsuța ;)

      Toate cele bune !

  3. Foarte bun si interesant articolul, Razvan! ;-)

    Stefan, o singura data e suficient pentru abonarea la newsletter. Iti multumim!

Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2014 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress