Am primit o veste bună de la asociația WWF România cu privire la campania care se desfășoară în prezent, ”Râurile de munte: o ultimă șansă”. Prin vocea doamnei manager în probleme de comunicare, Ioana Betianu, aflăm că deja râul Topolog, care reprezintă imaginea campaniei, a fost salvat de la un proiect de amenajări hidroenergetice. În cazul acestui râu, lucrările ajunseseră să avanseze până în punctul în care autoritățile relevante desăvârșiseră timp de mai multe luni studii de teren, iar presa fusese adusă la cunoștință de certitudinea amenajării sale. Și totuși, pe data de 10 decembrie 2013, într-un proces de decizie asupra continuării intervențiilor cu privire la proiectul de amenajare a râului Topolog, Agenția pentru Protecția Mediului Vâlcea s-a pronunțat în defavoarea sa și astfel a respins proiectul. Printre argumente, a contat foarte mult poziția administratorului sitului Natura 2000 din face parte acel sector al râului Topolog, potrivit căruia zona aparține unui sit de interes comunitar (SCI), propus pentru protejarea speciilor de pești, a vidrei și a racului, sau pentru conservarea habitatelor influențate de extinderea activităților umane. Un alt succes al acestei decizii este faptul că pentru prima dată de când s-a emis acest aviz (în 2012), o autoritate de mediu îi recunoaște valabilitatea și îl aplică în mod corespunzător, ne mai informează WWF România.
Pericolul este încă departe de a se fi terminat, întrucât în România există sute de microhidrocentrale care la momentul de față sunt în diferite stadii de avizare, construire sau funcționare, la limita sau chiar în interiorul ariilor protejate. WWF ne informează asupra unei cifre concrete în acest sens, și anume că deja aproximativ 300 de astfel de microhidrocentrale sunt aprobate a funcționa fără a fi trecut prin faza de pre-planificare strategică, ce ar trebui efectuată la nivelul bazinelor râurilor respective, dar și la nivel național.
Se pare că mii de kilometri de râuri în etajul montan sunt în prezent în același pericol precum a fost râul Topolog cu doar câteva zile în urmă, iar autoritățile competente în domeniu sunt departe de a se pronunța în sens favorabil la măcar majoritatea dintre ele.
Cum poate țineți minte, campania a fost inițial gândită pentru o perioadă de patru săptămâni, pe data de 14 Decembrie fiind ultima zi a ei. Însă, deoarece este mare nevoie ca cetățenii să se informeze în mod corect asupra acestei teme și, mai ales, ca rezultatele campaniei, concretizate în strângerea unui număr de peste 100.000 de semnături, pentru ca petiția să își producă efectele juridice, să fie cele scontate, s-a decis continuarea campaniei. Cetățenii se pot în continuare documente asupra scopului acesteia și mizăm pe faptul că toate aceste demersuri îi vor ajuta să devină din ce în ce mai conștienți de impactul negativ pe care proiectele de construire a microhidrocentralelor pe râurile de munte îl au asupra naturii. De asemenea, aceștia este necesar să știe că există alternative de dezvoltare durabilă și că râurile aduc o sumedenie de alte beneficii chiar și în lipsa exploatării energetice a lor.
”Petiția WWF disponibilă pe site-ul campaniei http://www.raurileromaniei.ro/salveaza-raurile/ este în continuare valabilă și « așteaptă » cât mai multe semnături pentru ca vocea noastră să fie mai puternică și să aibă mai multa greutate în dialogul cu ministerul”. Acesta este îndemnul celor de la WWF România, la care noi subscriem. Cu aceasta se va putea obține tot ce a fost propus:
- Desemnarea unor zone de excludere de la construcția de microhidrocentrale, pe râuri de valoare naturală ridicată, pe baza cărora să fie împiedicate prin lege asemenea construcții, precum și implementarea unor mecanisme clare de planificare pentru râurile aflate în afara zonelor de excludere;
- Emiterea unui ordin de ministru pentru suspendarea procesului de autorizare și construcție de noi microhidrocentrale, până la implementarea acestui proces de planificare națională, cu scopul de a se evita noi dezastre ecologice pe râurile din România;
- Aducerea de modificări în legislația referitoare la avizarea, construcția și funcționarea microhidrocentralelor, așa încât sa fie soluționate problemele juridice semnalate de WWF.
Le mulțumim pentru informații și pentru colaborare cu revista Greenly doamnelor Ioana Betianu, Communication Manager și Marei Cazacu Minculescu, specialist în comunicare, WWF Danube Carpathian Programme, România.
Sursă foto:
http://www.ce-re.ro/campanie_mhc
