Marea Neagră, din ce în ce mai neagră!

Dragi cititori, astăzi vom vorbi despre un subiect mai puțin discutat dar de mare interes: Marea Neagră, zonă de relaxare, punct de importanță strategică, motiv a numeroase poezii și mituri, dar și sălașul a numeroase ființe acvatice, se află în mare pericol din cauza unui cumul de factori antropici precum: exploatarea resurselor minerale, petrol și gaze din platoul continental al Mării Negre, transportul naval ce poate produce poluarea apei marine în mod deliberat, prin evacuări legale de la nave (ape de santină și hidrocarburi) sau accidental, din cauza deficiențelor în exploatare, industria petrochimica și chimică, industria grea, construcții și reparații de nave și fenomenul de eroziune costieră cauzat de construcțiile hidrotehnice pe Dunăre.290px-Larg2

Stațiile amplasate de a lungul coastei sunt numeroase și relevă că în decursul ultimilor ani, în special în sezonul de vară, nivelul bacteriologic al Mării Negre crește datorită numărului mare de turiști care vin pe litoral, iar poluanții aduși de Dunăre și afluenții acesteia ating cote alarmante. Stațiile de monitorizare a calității apei, amplasate de la nord la sud sunt: Gura Buhaz, Cap Midia, Fertilchim Năvodari, Constanța Nord Pescărie, Port Constanța – Dana 34, Dana 69, Dana 78, Dana 84 -86, Port Constanța Sud – insulă 5 m, Intrare Port Constanța Sud – 20 m, Eforie Nord Belona, Eforie Sud-Dig Sud, Costinești, Avanport Mangalia și Vama-Veche.

Stațiile înregistrează indicatori fizico – chimici precum:  pH-ul, care a prezentat valori cuprinse între 7,1 – 8,8, de la neutru la slab-alcalin;  temperatura apei marine, care în funcție de perioada de prelevare a prezentat valori cuprinse între 7,8 0C – 25 0C; salinitatea apei marine în zona de țărm a înregistrat în anul 2009 o valoare medie de 14,3 g ‰, comparabilă cu valoarea înregistrată în 2008 (14,08 g ‰ ). În secțiunile celor două Dane, 84 – 86 și 34, unde există evacuări de ape uzate, valoarea medie a salinității a fost de 12,34 g ‰, respectiv 9,75 g ‰.

Din sursele A.N.A.R., oxigenul dizolvat în zona de țărm variază între 7,1 – 9,5 mg/dm3. Încărcarea organică determinată prin CCO-Mn și CBO5 a evidențiat pe întreaga perioadă de supraveghere valori cuprinse intre 3,95 – 7,41 mg O2/dm3 CCO-Mn și 1,05 – 1,92 mg O2/dm3 CBO5. Valorile cele mai ridicate s-au înregistrat în secțiunea Constanța Sud Dana 69 la țărm (4,75 – 76,68 mg O2/dm3 CCO-Mn și 2,98 – 19,8 mg O2/dm3 CBO5). Fenolii și detergenții au prezentat concentrații mai ridicate în următoarele secțiuni:

- detergenți: Constanța Nord Pescărie – țărm – 0,16 mg/dm3; Dana 34 – 0,245 mg/dm3; Dana 69 – 0,346 mg/dm3; Dana 78 – 0,179 mg/dm3; Dana 84 –86 – 0,219 mg/dm3

- fenoli: Dana 69 – 0,074 mg/dm3

Dintre metalele grele analizate, mercurul a fost prezent în aproape toate secțiunile de monitoring și a înregistrat valori ridicate.

Analiza cantitativă a fitoplanctonului a evidențiat cele mai scăzute valori în secțiunile Eforie Sud Dig Sud (biomasa fitoplanctonică și numărul de taxoni au prezentat valori medii de 44,56 mg/dm3 cu o densitate de 31.375 ex/dm3) și Costinești (biomasa fitoplanctonica și numărul de taxoni au prezentat valori medii de 40,71 mg/dm3 cu o densitate de 13.593 ex/dm3).

Așadar, dragi cititori, putem observa o serie de depășiri alarmante în zonele de litoral, care pot pune în pericol atât biotopul marin cât și sănătatea populației, așa cum reiese și din analiza Ministerului Sănătății, deoarece între anii 2013-2017, calitatea apelor de îmbăiere în sezonul estival a trecut de la “Excelenta” la cazuri tot mai frecvente de “Calitate buna”, datorită creșterii prezenței microorganismelor Escherichia coli și Enterococi.

Toate aceste depășiri ale cantităților de poluanți duc la: declinul stocurilor comerciale de pești, pierderea habitatelor – suport al resurselor biotice, pierderea sau iminenta pierdere a speciilor pe cale de dispariție, înlocuirea speciilor indigene cu specii exotice, protecția necorespunzătoare a resurselor marine și costiere față de poluările accidentale, condiții neigienice pe majoritatea plajelor, a apelor de îmbăiere și a celor pentru piscicultură.

În concluzie, dragii mei, putem spune că Marea Neagră se confruntă cu serioase probleme ale calității apei, care pot provoca dificultăți atât viețuitoarelor ei cât și oamenilor. Astfel, vă îndemn să fiți mai buni cu mediul înconjurător pentru a putea conserva și păstra Marea Neagră în cea mai bună formă, pentru a se putea bucura de ea și viitoarele generații!

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagr%C4%83

Articol realizat de Mitache Iulia Cristina, anul III specializarea Meteorologie-Hidrologie, Facultatea de Geografie, Universitatea din București 

Despre autor
Acest user este dedicat tuturor colaboratorilor Greenly! Studenti, masteranzi, doctoranzi sau pur si simplu oameni din intreaga tara, din intreaga lume care impart aceeasi pasiune, ecologia. Si isi doresc sa-si imparteasca ideile prin intermediul revistei Greenly. Le multumim din toata inima!
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2025 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress