Lacurile Antarcticii

Era 16 august 1897, o zi frumoasă de vară, ca oricare alta pentru majoritatea oamenilor, dar cu totul specială pentru o echipă de 19 persoane, care se pregătiseră intens pentru această zi. Doar în zona portului era agitație și forfotă, pentru că vasul „Belgica” se pregătea să ridice ancora din portul Anvers, în acordurile fanfarei, cu destinația Antarctica. Echipajul s-a pregătit așa cum a știut mai bine pentru o asemenea experiență: s-au întocmit hărți și planuri ale drumului, apoi au alcătuit lista alimentelor, care trebuia să ajungă pentru cel puțin doi ani. Pe lângă cele 40 tone de alimente, au fost încărcate și 120 tone de cărbune, 40 de antracit și apă de băut (vasul consuma 1.8 tone de cărbune pe zi).

belgica_dans_la_glace

100lei1999racovitar

Între membrii echipei de la bordul vasului s-a aflat și cunoscutul savant român Emil Racoviță (căruia merită să-i dedicăm un articol separat). Acesta a primit în grijă laboratorul fotografic cu aparate ce formau imaginea pe plăci de sticlă, comandate special pentru această expediție. Astfel, „Belgica” a rămas în istorie ca fiind primul vas care a pătruns în ghețurile Antarcticii și care a fost nevoit să staționeze timp de un an acolo. Mai multe date istorice despre descoperirea Antarcticii puteți găsi aici. De asemenea, merită citit și despre încercările exploratorilor de a cuceri acest tărâm, precum și poveștile legate de unele locuri.

antarctic_map

De la sfârșit de secol 19 și început de secol 20 până în zilele noastre, această zonă a Globului a fost studiată de experți din toate domeniile, înființându-se în acest sens stații/baze de cercetare, unele permanente, altele temporare, care adună între 1000 de persoane (pe timp de iarnă) și 5000 (pe timp de vară).

În ținutul „ghețurilor veșnice”, așa cum mai este denumită zona (termenul „veșnic” începe să fie pus sub semnul întrebării astăzi), temperatura poate coborî până la -89 grade Celsius (minimă înregistrată la stația rusească Vostok în 21 iulie 1983), iar 98% din suprafață este acoperită cu un strat de gheață de cel puțin 1.6 km grosime. În aceste condiții, despre ce lacuri este vorba ?

antarctica_03289200

Cu ajutorul sateliților, a radarelor și a imaginilor IR, s-au identificat sub pătura de gheață adevărate lacuri și rețele hidrografice subterane. Astăzi, în laboratoare rusești, americane și britanice, oamenii de știință își pregătesc echipamentele necesare explorării Antarcticii în cadrul unor noi proiecte. Vor fi explorate adâncurile misterioase de sub calota glaciară, unde se scurg fluvii de gheață în preajma unui număr de 350 de lacuri cu apă dulce, izolate.

harta-antarctica

Lacul Vostok, descoperit în 1970 cu ajutorul radarelor aeroportate, este de departe cel mai mare dintre lacurile subglaciare localizate până în prezent. Numele lacului vine de la stația rusească cu același nume, creată în 1956. Oamenii de știință ruși sunt primii care au reușit să foreze la o adâncime de 3.769 de metri, în cadrul unei misiuni care a început acum mai bine de zece ani. În 1993, specialiștii britanici de la University College din Londra au reușit să-l cartografieze, beneficiind de datele furnizate de radare. Aflat la aproximativ 4 km sub suprafața înghețată a Antarcticii, lacul are o lungime de 250 de km și o lățime de 50 km. În mai 2005, a fost identificată în mijlocul lacului și o insulă.

646x404

În mostrele de apă prelevate, cercetătorii ruși speră să găsească microorganisme noi pentru știință, precum și indicii despre evoluția vieții în regiune.

Aceste organisme au petrecut foarte multă vreme fără contact cu atmosfera, fără lumină solară a spus liderul proiectului, Valeri Lukin, de la Institutul de Cercetare Arctică și Antarctică al Federației Ruse.

Există voci care spun, însă, că microbii colectați par să provină de la echipamentele de foraj, mai degrabă, decât din lacul propriu-zis.

Un alt lac subglaciar studiat este lacul Whillans. Recent, o echipă de cercetători americani a reușit să ajungă la suprafața lacului, relatează BBC. Acesta se află la 800 de metri sub pătura de gheață din vestul Antarcticii și se întinde pe o suprafață de 60 de metri pătrați. Cercetătorii au declarat că senzorii sistemului de foraj au detectat o schimbare a presiunii, indicând că au ajuns la nivelul lacului, după care au trimis o cameră video pentru a verifica descoperirea făcută. Folosind un sistem de foraj pe bază de apă fierbinte, aceștia au efectuat o gaură cu diametrul de 30 de cm în gheaţa de deasupra lacului. Următorul pas a fost să coboare în lac diferite unelte pentru extragerea probelor şi senzori pentru a putea observa proprietăţile şi caracteristicile acestuia.

stire-13-dec-lac

Unele probe au fost studiate pe loc, în laboratoarele amplasate temporar pe suprafaţa gheţii în zona în care s-au efectuat săpăturile, în timp ce altele vor fi trimise universităţilor partenere pentru analize mai detaliate.

Ar putea fi prima dovadă a vieții dintr-un lac subglacial din Antarctica a declarat jurnalistul Douglas Fox pentru The Crux, citat de NBC News.

Până acum, mai mult de 300 de cantităţi mari de apă au fost identificate sub Antarctica. Motivele pentru care apa din aceste lacuri se menţine în formă lichidă sunt căldura geotermală şi presiunea.

Oamenii de ştiinţă vor să studieze sistemele hidrologice subglaciale ale Antarcticii, deoarece apa în stare lichidă de sub stratul de gheaţă influenţează mişcările continentului (gheaţa de la suprafaţa lacului Whillans se mişcă cu aproape 300 de m pe an), informaţii ce pot fi foarte utile în estimările legate de încălzirea globală.

Anul 2011 a marcat debutul unei noi aventuri în cadrul proiectului american, de data aceasta la Ellsworth, în Antarctica Occidentală, unde se află un alt lac „invizibil”, un rezervor lung de 10 km și lat de 3 km, aflat sub 3.5 km de gheață. Forarea nu se va face cu amestecuri chimice agresive ci doar cu apă caldă, filtrată și sterilizată cu radiații ultraviolete. Apoi se vor introduce prin tunelul de gheață captatori de presiune, o cameră de luat vederi și un robot pentru prelevarea de sedimente. Totul fiind perfect sterilizat pentru a evita contaminarea unei eventuale vieți subacvatice. Oamenii de știință cred că lacul a fost „deconectat” de lumea exterioară pentru o perioadă de timp suficient de lungă încât să existe viață microbiană în el, care să fi evoluat pe cont propriu.

Totul trebuie făcut în condiții cât mai curate, cât mai sterile. Nu vrem să contaminăm acest mediu virgin, iar dacă nu păstrăm experimentul steril, vom ajunge să analizăm ce ducem cu noi de aici, de la suprafață, ceea ce ar fi inutil, desigur a precizat omul de știință Martin Siegert.

Uriașă, dar delicată, așa descrie operațiunea inginerul-șef al lucrărilor, Andy Tait.

lacul_ellsworth_12439400

Apele lacului Ellsworth sunt păstrate în stare lichidă de căldura venită din adâncurile planetei. A fost cartografiat cu ajutorul unor radare şi teste seismice. Cu ocazia cartografierii, s-a observat că fundul lacului este moale, cercetătorii presupunând că este acoperit cu un gros strat de sedimente.

Lacul Vida din Antarctica are caracteristici care, la prima vedere, l-ar face să pară inospitalier pentru viaţă: apa lui este de 7 ori mai sărată decât cea a oceanului, temperatura este de 13 grade sub zero şi în adânc domneşte un întuneric absolut. Şi totuşi, forând în stratul de gheaţă gros de 20 de metri, oamenii de ştiinţă au avut surpriza să descopere că apele lacului sunt pline de vieţuitoare, scrie descopera.ro.

foraj-lac-vida

Formele de viaţă găsite sunt reprezentate de bacterii, iar descoperirea lor alimentează speranţele oamenilor de a descoperi, într-o zi, viaţă pe planete ca Marte sau pe sateliţi naturali precum Europa, “luna” lui Jupiter.

Ceea ce s-a întâmplat cu lacul antarctic Vida, au explicat cercetătorii de la Universitatea din Illinois şi Desert Research Institute  din Reno, SUA, s-ar fi putut întâmpla şi cu lacurile de pe alte corpuri cereşti, când temperaturile au scăzut, determinând formarea unor straturi groase de gheaţă.

virus-news

Bacterille din lacul Vida, scoase la suprafaţă prin foraje la 27 de metri adâncime, aparţin unor specii necunoscute anterior. Aceste bacterii supravieţuiesc probabil metabolizând cantităţile mari de hidrogen şi oxizi de azot care se găsesc în apele sărate şi lipsite de oxigen ale lacului.

Cercetătorii au fost surprinşi să descopere cantităţi atât de mari de hidrogen, oxizi de azot şi carbon în lacul Vida şi presupun că aceste substanţe s-ar fi putut forma prin reacţii între săruri şi compuşii chimici cu conţinut de azot din rocile înconjurătoare. Mai multe informații găsiți aici și aici.

De-a lungul timpului, bacteriile, lipsite de oxigen, s-ar fi putut adapta să consume aceste substanţe pentru a produce energie. Condiţiile neobişnuite din lac au jucat un rol esenţial în evoluţia diversităţii şi a proprietăţilor formelor de viaţă găsite aici, cred cercetătorii.

Oamenii de ştiinţă încearcă acum să afle mai multe, cultivând în laborator unele dintre celulele bacteriene descoperite. Ei speră astfel să înţeleagă mai bine limitele fizice şi chimice până la care pot rezista aceste vieţuitoare.

Antarctica rămâne în continuare un tărâm cu multe necunoscute pentru ramurile științei, iar rezultatele cercetărilor este posibil să dărâme multe teorii actuale despre istoria Terrei.

Surse info:

http://adevarul.ro/news/societate/emil-racovita-roman-polul-sud-1_50ac24847c42d5a663853fe7/index.htmlhttp://www.roxy-world.ro/antarctica_istorie.phphttp://www.tribuna.ro/stiri/descopera-lumea/antarctica-un-continent-cu-1000-de-locuitori-si-89-grade-celsius-72298.htmlhttp://salveazamonumentul.blogspot.ch/2012/05/amundsen-si-scott-in-lupta-pentru-polul.htmlhttp://www.revistamagazin.rohttp://www.gandul.info/magazin/descoperire-importanta-la-800-de-metri-sub-patura-de-gheata-a-antarcticii-10526795?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+GandulMagazin+%28Gandul_Magazin%29http://adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/lacul-misterios-antarctica-1_50aeb6307c42d5a6639f6dea/index.htmlhttp://www.scienceworld.ro/stiri/lacul-vostok-capsula-timpului-din-antarctica-11695.htmlhttp://www.roxy-world.ro/antarctica_stiri.phphttp://www.ziare.com/articole/forme+viata+lac+antarcticahttp://totb.ro/a-inceput-cautarea-vietii-in-lacul-ascuns-sub-antarctica/http://www.publika.md/surpriza-ce-au-descoperit-cercetatorii-intr-un-lac-acoperit-de-gheata-antarcticii_1144951.htmlhttp://www.scientia.ro/blogul-catalina-oana-curceanu/4391-bacteriile-din-antarctica-si-viata-extraterestra.html

Surse foto:

http://adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/lacul-misterios-antarctica-1_50aeb6307c42d5a6639f6dea/index.htmlhttp://www.scienceworld.ro/pictures/2012/02/13/186.jpghttp://www.roxy-world.ro/Images/antarctic_map.jpghttp://i0.wp.com/www.rfmromania.ro/wp-content/uploads/2013/01/virus-news.jpeghttp://totb.ro/a-inceput-cautarea-vietii-in-lacul-ascuns-sub-antarctica/http://www.stiintasitehnica.com/http://www.credinta-adevarata.ro/2013/01/30/americanii-au-forat-800-de-metri-sub-gheata-antarcticii-proiectul-ar-putea-dezvalui-noi-indicii-despre-viata-extraterestra/

Despre autor
Absolvent al Facultatii de Geografie (UB) - specializarea Stiinta Mediului și al masterului "Evaluarea Integrată a Stării Mediului".
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2019 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress