Împreună împotriva exploatării gazelor de șist!

Exploatarea gazelor de șist prin folosirea tehnologiei de fracționare hidraulică atrage tot mai multe păreri pro sau contra. Motivul acestei tatonări este cauzat de absența unei legislații privind exploatarea gazelor de șist. Gazul de șist este un gaz natural, dar care se găsește în rezervoare neconvenționale  cum ar fi straturile geologice de argilă de adâncime.

Legislația română în domeniul petrolului nu face deosebire între resursele convenţionale şi cele neconvenţionale, petrolul fiind reprezentat de „substanţe minerale combustibile din amestecuri de hidrocarburi naturale, acumulate în scoarţa terestră şi care, în condiţii de suprafaţă, se prezintă în stare gazoasă, sub forma de gaze naturale, sau  lichidă, sub formă de ţiţei sau condensat”.

La nivelul țării nu se eliberează licențe de exploatare pentru aceasta resursă, ci Agenția Națională pentru Resurse Minerale semnează un acord petrolier cu agenții economici, la baza acestuia stând trei etape: explorare, dezvoltare și exploatare. Durata etapei de explorare este de circa 5 ani, și cuprinde studii geologice, prospecțiuni seismice şi sonde de explorare verticale, care urmăresc evidenţierea hidrocarburilor în arealul investigat. Studiile de evaluare a impactului asupra mediului pot fi făcute numai după ce s-au efectuat studiile geologice și prospecțiunile seismice.

Pentru a putea extrage  gazele de şist, situate la adâncimi foarte mari, este necesară folosirea unei metode numită fracturare hidraulică/despicare/izbire (fracking). Fracturarea hidraulică constă în despicarea artificială a rocilor prin explozii provocate în forajele săpate vertical, la adâncimi de circa 3-6 km. La o presiune de peste 1000 atm, milioane de litri de apă sunt injectate în sol, apă amestecată cu substanțe chimice. Acest tip de fracţionare crează fracturi dintr-un puţ de extracţie săpat în formaţiuni de roci-rezervor. Ea a fost practicată pentru prima dată în 1974, deşi tehnica de fracţionare curentă s-a folosit pentru prima dată spre finele anilor 1990 în Texas. Energia din injecţia unui fluid de fracţionare de mare presiune crează canale noi în rocă, crescând astfel rata de extracţie şi în final recuperarea combustibililor fosili. Susţinătorii fracţionării aduc ca argument imensa cantitate de hidrocarburi inaccesibilă până acum şi care se poate extrage prin acest proces.
marcellus_hydraulic_graphic_090514-620x502  foto 4

Potrivit studiilor și rapoartelor realizate de Parlamentul European, aditivii folosiți în timpul forării nu sunt pe deplin cunoscuți; dintre aceștia, însă, New York State menționează:

  • 17 substanțe clasificate ca fiind toxice pentru organismele acvatice;
  • 38 clasificate ca fiind acut toxice pentru sănătatea umană;
  • 8 substanţe sunt clasificate ca fiind cancerigene, cum ar fi benzen şi acrilamida, oxid de etilenă şi diverși solvenți pe baza de petrol;
  • 6 clasificate suspecte ca fiind cancerigene, cum ar fi clorhidrat de hidroxilamină ;
  • 5 clasificate ca având efecte asupra funcţiei de reproducere;

În Statele Unite, experiența extractivă a gazelor de șist se întinde pe o durată de 40 de ani, timp în care s-au înregistrat  mai multe accidente. Acest lucru a dus la apă potabilă mai sărată în apropierea sondelor de gaze și la contaminarea apelor subterane cu metan. Robert B. Jackson, de la Universitatea Duke, a declarat că o planificare atentă este necesară pentru a face față apelor uzate, deoarece sunt de multe ori mai sărate decât apa de mare și conțin substanțe chimice care pot fi dăunătoare pentru mediu. Pauline Jaramillo, profesor de cercetare la Departamentul de inginerie și politici publice de la Universitatea Carnegie Mellon, a declarat că tehnica de a fora gaze la suprafață ar putea duce la emisii de CO2 și de metan eliberate în atmosferă. Totodată Mark Johnston, de la WWF, a precizat că organizația de conservare a naturii a fost împotriva fracturării gazelor de șist din cauza modului în care aceasta ar putea afecta schimbările climatice.fracking

Principalele riscuri pe care le implică aplicarea tehnologiei prin fracţionare hidraulică sunt: scoaterea din circuit a unor terenuri, riscul de contaminare a acestora, poluarea sonoră, zgomotul produs de echipamentele de foraj şi cele de transport, utilizarea a milioane de metri cubi de apă pentru fiecare foraj în detrimentul agriculturii (pentru că terenurile nu vor mai fi irigate). De asemenea, apa freatică şi sursele de apă potabilă sunt în pericol de contaminare, există riscul unui seism, dar și risc de mobilizarea a unor substanţe radioactive, a metanului şi a altor substanţe cu efect de seră.

În ceea ce privește contaminarea apei freatice, există deja incidente privind contaminările apei, în cazul exploatărilor anterioare din Statele Unite. Filmul Gasland, ce a avut premiera în anul 2010 la Festivalul de Film Sundance, afirma că substanţe toxine, cancerigene, şi metale grele au poluat apa freatică în apropierea puţurilor din Pennsylvania, Wyoming şi Colorado. Vă recomandăm să vizionați acest film pentru a înțelege efectele devastatoare ale fracturării gazelor de șist (vezi http://www.filmeonline2012.info/gasland-2010-documentar-online-subtitrat)

Un alt dezavantaj îl reprezintă monitorizarea și măsurarea fracturării prin utilizarea nisipiului radioactiv, care conține izotopi radioactivi gamma, ce poate dezvolta simptome ale sindromului de radiație acută, sau oboseală, leucemie, febră, stări de vomă, în rândul oamenilor.

Fracționarea la nivel global

Fracţionarea hidraulică este o problemă de mediu şi sănătate mondială. Țări precum Franța și Bulgaria au interzis fracționarea. În Australia fracţionarea este limitată la o singură zonă şi la un număr mic de operaţiuni de fracturare. În Canada, fracking-ul este suspendat temporar, timp în care se studiază efectele sale asupra mediului şi sănătăţii. China foloseşte fracţionarea hidraulică cu puţuri orizontale, rezervele sale fiind cu 50% mai mari decât cele ale SUA. Polonia deține cele mai mari rezerve de gaz de şist din Europa, aceasta folosind în prezent fracţionarea. Irlanda și  Noua Zeelandă folosesc fracţionarea, dar în momentul actual există numeroase proteste împotriva acesteia. În Marea Britanie, în urma producerii unor cutremure cauzate de fracționare, s-a refuzat folosirea fracking-ului, dar procedeul nu este  încă interzis oficial.

România și fracționarea gazelor de șist

Fracturarea hidraulică în şisturi nu se compară cu cea în rocile compacte, în care pot fi controlate mărimea şi geometria fisurii, precum şi direcţia fluidului. Metoda pe care compania americană Chevron vrea să o utilizeze pentru extragerea gazelor de şist din cele patru perimetre deţinute în România este contestată de unii specialişti.

În anul 2010, Chevron a demarat operațiunile de explorare, dezvoltare și producție în Romania, odată cu obținerea concesiunilor pentru exploatarea argilitelor din sud-estul țării. Chevron a câștigat concesiuni pentru blocurile 17, 18 și 19 care măsoară aproximativ 2.700 kmp, la care au adăugat o suprafață semnificativă în anul 2011, odată cu achiziționarea a 6.350 kmp reprezentând zona EV-2 Bârlad, în nord-estul României.

Chevron CRUSH este o tehnologie experimentală de extracţie in situ a petrolului din şisturi bituminoase, pentru a converti kerogenul (din şisturile bituminoase) în petrol. Pentru fracturarea prin metoda Chevron Crush, se utilizează dioxidul de carbon în spargerea zonei de protecție din puțurile forate, dioxid de carbon ce este mai apoi redirecționat către generatorul de gaz pentru a fi reciclat. Ceea ce rămâne de la zonele încălzite, respectiv materia organică, este arsă in situ pentru generarea gazelor necesare în proces.

La nivelul țării, protestatarii din toate orașele s-au alăturat inițiativei de oprire a acestui masacru. Astfel că, interzicerea fracturării gazelor de șist a scos în stradă mii de oameni. Demersuri în aceasta privință au fost realizate și prin petiția online pentru interzicerea exploatării gazelor de șist ROMANIA, pe care o puteți accesa la următorul link: http://www.petitieonline.com/nu_vrem_exploatarea_gazelor_de_sist_in_romania_prin_fractionare_h

Există la momentul actual pagini de informare (vezi http://www.facebook.com/pages/Impotriva-exploatarii-gazului-de-sist-prin-fractionare-hidraulica/367516606594649) și grupuri (vezihttp://www.facebook.com/groups/444752518917275/) pe site-urile de socializare, pe care le puteți accesa, și unde veți găsi oameni drepți, onești și iubitori de mediu, gata să vă răspundă la întrebări; în plus, veți putea fi la curent cu toate informațiile legate de fracturarea gazelor de șist la nivel mondial.

Vă anunțăm că pe data de 4 aprilie, va avea loc un marș național împotriva explorării și exploatării gazelor de șist; acesta este susținut de ONG-urile de mediu, după cum susține și președintele Eco-Civica, Nicolae Radulescu-Dobrogea.

Redacția Greenly se alătură inițiativei de interzicere a exploatării gazelor de șist!

 nyc-fracking

 

Surse: http://www.petitieonline.com/nu_vrem_exploatarea_gazelor_de_sist_in_romania_prin_fractionare_h

http://www.facebook.com/pages/Impotriva-exploatarii-gazului-de-sist-prin-fractionare-hidraulica/367516606594649

http://www.facebook.com/groups/444752518917275/

http://www.filmeonline2012.info/gasland-2010-documentar-online-subtitrat

http://www.mehedinteanul.ro/blog/stiinta/5088-fracionarea-hidraulic-i-gazele-de-ist

http://jurnalul.ro/special-jurnalul/anchete/cancerul-din-gazul-de-sist-metoda-folosita-de-chevron-presupune-introducerea-in-pamant-a-600-de-substante-chimice-636447.html

http://barladonline.blogspot.ro/2012/02/ce-inseamna-exploatarea-gazelor-de-sist.html

http://jurnalul.ro/special-jurnalul/anchete/cancerul-din-gazul-de-sist-metoda-folosita-de-chevron-presupune-introducerea-in-pamant-a-600-de-substante-chimice-636447.html

http://www.chevron.ro/

http://www.green-report.ro/eco-civica-mars-national-impotriva-gazelor-de-sist-in-4-aprilie/

http://www.youtube.com/watch?v=dZe1AeH0Qz8

http://www.gaslandthemovie.com/

http://arstechnica.com/science/2011/12/how-the-epa-linked-fracking-to-contaminated-well-water/

http://inhabitat.com/nyc/state-will-allow-fracking-within-1000-feet-of-nycs-water-supply-tunnels/

http://stateimpact.npr.org/texas/tag/fracking/

Despre autor
Licentiata in Stiinta Mediului, in prezent masteranda la Facultatea de Geografie(UB) - specializarea Climatologie-Hidrologie.
4 comentarii la acest articolScrie-l pe al tau!
  1. sincer, formularea “exista riscul..” este aleasa nefericit. riscul presupune o probabilitate de a se intampla. in cazul gazelor de sist aceasta este de 100% deci vorbim despre impact cert !!!
    informatii actualizate gasiti preponderent aici : https://www.facebook.com/groups/frackoffromania/ si aici: https://www.facebook.com/groups/antifrackingbarlad/
    un alt documentar important este “Blestemul gazului de sist” realizat de Lech Kowalski”.
    petrolul de sist si gazul de sist sunt doua lucruri diferite.
    Termenul incetatenit este FRACTURARE hidraulica, nici de cum “fractionare”, acesta din urma referindu-se la unul din procedeele de rafinare a petrolului.
    regret ca nu se vorbeste in articol despre maniera ilegala in care s-au aprobat contractele de concesiune.

  2. SI, DACA TOT MODIFICAM CONSTITUTIA, NOI, POPORUL, DORIM CA ARTICOLUL 35 SA ARATE ASTFEL:

    Dreptul la mediu sănătos ARTICOLUL 35
    (1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.
    (2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept. IN ROMANIA , EXPLOATAREA GAZELOR NATURALE PRIN METODA FRACTIONARII HIDRAULICE ESTE STRICT INTERZISA!
    (3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător.

    Pentru ca raul sa triumfe este suficient ca oamenii buni sa nu faca nimic! Sa facem ceva!

  3. Cutremure la Izvoarele
    A verificat cineva dacă nu se fac prospectări pentru gaze de şist acolo?

    Cutremure inexplicabile de suprafaţă, repetate, case crăpate şi zgomote inexplicabile din adâncul pământului – aşa ne spun ştirile de presă că se desfăşoară lucrurile la Izvoarele (Galaţi).
    Specialiştii veniţi la faţa locului explică în mod confuz, amintind de unele gaze, de ce fel or fi ele, care…ar produce aceste fenomene.

    „E un lichid de nu-ştiu-unde venit care duce la o ridicare a solului. Se creează microfisuri sau fisuri şi fac zgomotele astea… Pe urmă se eliberează energia şi revine la loc solul. Asta este doar o ipoteză”,spune Mihai Diaconescu, cercetător în cadrul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

    Vă sună cunoscut? Microfisuri create cu ajutorul unui lichid apărut “nu-ştiu -de unde” la adâncimea de 3-4 km?
    Cum fenomenele descrise la Izvoarele seamănă izbitor cu cele descrise în perimetrele în care se prospectează (şi apoi se exploatează) hidrocarburi de şist, am suprapus poziţia satelor Izvoarele şi Fitioneşti (în care ştim deja că s-au crăpat casele locuitorilor din pricina acţiunilor de prospectare pentru gaze de şist) pe harta perimetrelor de exploatare de la noi.
    În zona Izvoarele ar fi OMV Petrom.
    Nu e nevoie ca sonda să fie chiar în sat, oricum ea merge pe orizontală 3-4 km. (În general cam cât se merge pe verticală,în adâncime, se merge şi pe orizontală).
    A verificat cineva dacă nu e o astfel de sondă în vecinătatea satului Izvoarele?
    (E doar o ipoteză, dar e de verificat).

    De fapt se ştie (eu am aflat ulterior) că la vreo 8km , la Schela, se exploatează petrol. Probabil petrol de şist, sau gaze de şist, sau ambele.
    În mod “miraculos”, când au venit specialiştii de la ISU să investigheze la faţa locului, fenomenele nu s-au produs…
    Să vedem ce vor mai spune specialiştii acum…

    Am văzut în presă că acele cutremure de la Izvoarele au avut magnitudini de 2,9 şi 3,9 pe scara Richter şi au avut epicentre la adâncimea de 2 km- 10 km, cam pe unde se face fracturarea hidraulică – coincidenţă, desigur.
    Epicentrul a fost anunţat în presă ca fiind la 15 km de Galaţi, la 29 km de Brăila, la 53 km de Tecuci şi la 59 km de Focşani (conform datelor din presă).
    Cutremurele au fost însoţite şi de zgomote stranii.

    Păi atunci putem să vedem pe hartă cam pe unde se intersectează cercurile cu razele respective, care îşi au centrul în localităţile amintite.
    Am încercat acest exerciţiu şi priviţi ce am obţinut:

    Printr-o stranie coincidenţă, desigur de sorginte paranormală, punctul care s-ar găsi la intersecţia acestor cercuri şi deci care ar satisface toate condiţiile de distanţă specificate în articolul din presă ar fi cam la localitatea Schela.
    Dar, dacă într-adevăr de acolo vin cutremurele, ce fel de tehnologie or fi folosind cei de la Petrom acolo?
    Ştim (tot din presă) că cei de la Petrom au cerut în iulie aviz de mediu pentru amplasarea unor sonde de tip Cluster 1520, 1521, 1522, 1523 la Schela.
    Sondele tip Cluster sunt instrumente de focalizare şi de producere de imagini de mare rezoluţie de la mare adâncime din sol sau în mediul submarin profund. , cu ajutorul unor surse acustice de joasă frecvenţă şi vibratorii.
    Tot în iulie 2013, Petrom a mai amplasat “încă cinci sonde în judeţul Galaţi. Trei dintre ele sunt montate în extravilanul comunei Schela, iar două în extravilanul comunei Independenţa”.
    Să fie vreo legătură între această activitate şi cutremurele care le strică locuinţele celor din Schela şi din Izvoarele?

    Dar cutremurele apar şi pe site-ul Institutului de Fizica Pământului, unde regăsim următoarela cutremure petrecute în zona Galaţi în ultimele zile:

    Tabel actualizat 3.10.2013 13,50

    Data/Ora
    ( UTC )
    Magnitudine
    Adancime
    ( km )
    Latitudine
    ( grade )
    Longitu
    dine
    ( grade )
    Regiune
    03.10.2013 12:27
    3.8
    4
    45.57N 27.91E
    La NE de Negrea
    03.10.2013 09:41
    3.1
    4
    45.55N 27.92E
    La NE de Negrea
    03.10.2013 08:52
    3.0
    5
    45.54N 27.91E
    La NE de Negrea
    03.10.2013 08:34
    2.8
    2
    45.54N 27.90E
    La NE de Negrea
    03.10.2013 07:43
    2.9
    2
    45.54N 27.96E
    La E de Negrea
    03.10.2013, 06:41
    3,1
    10
    45.42N
    27.72E
    La nord de Voineşti
    03.10.2013, 05:52
    3.0
    5
    45.54N
    27.91E
    La NE de Negrea
    03.10.2013, 05:34
    2.8
    2
    45.54N
    27.90E
    La NE de Negrea
    03.10.2013, 04:43
    2.9
    10
    45.50N
    27.85E
    La E de Schela
    03.10.2013, 04:37
    3.6
    5
    45.52N
    27.85E
    Între Schela şi Negrea
    02.10.2013, 23:52
    3.0
    3
    45.52N
    27.82E
    La NV de Schela
    02.10.2013, 23:47
    2.9
    5
    45.55N
    27.90E
    La NE de Negrea
    01.10.2013, 18:19
    2.5
    5
    45.58N
    28.01E
    Negrea ,Galaţi
    01.10.2013, 15:13
    2.8
    5
    45.54N
    27.87E
    Negrea ,Galaţi
    30.09.2013, 21:18
    3.0
    7
    45.53N
    27.88E
    Negrea ,Galaţi
    30.09.2013, 21:07
    2.5
    7
    45.53N
    27.87E
    Negrea ,Galaţi
    30.09.2013, 14:31
    2.9
    2
    45.55N
    27.91E
    Negrea ,Galaţi
    30.09.2013, 05:01
    3.6
    5
    45.49N
    27.79E
    Schela, Galaţi
    29.09.2013, 18:10
    3.9
    5
    45.49N
    27.84E
    Schela, Galaţi
    27.09.2013, 16:11
    3.2
    7
    45.55N
    27.89E
    Negrea ,Galaţi
    25.09.2013, 15:43
    3.2
    4
    45.54N
    27.91E
    Negrea ,Galaţi
    25.09.2013, 14:05
    2.8
    4
    45.55N
    27.90E
    Negrea ,Galaţi
    25.09.2013, 02:50
    3.4
    6
    45.54N
    27.87E
    Negrea ,Galaţi
    25.09.2013, 00:36
    3.3
    7
    45.55N
    27.90E
    Negrea ,Galaţi
    23.09.2013, 10:08
    2.8
    5
    45.48N
    27.85E
    Schela, Galaţi
    23.09.2013, 10:08
    3.0
    5
    45.52N
    27.88E
    Negrea ,Galaţi

    Cel de pe 29 septembrie a fost mult mai puternic decât celelalte. Toate au avut epicentrul aproape în acelaşi loc -multe în localitatea Negrea, altele în apropierea localităţii Schela- şi acestea pot fi găsite imediat pe net, după coordonate. De ce n-or fi numit pur şi simplu localitatăţile respective , în loc să dea doar nişte distanţe faţă de diferite alte oraşe?
    Observăm adâncimea mică epicentrul foarte aproape de suprafaţă- între numai 2 km adâncime şi 10km.
    Amplasarea epicentrelor seriei fără precedent (la noi) de cutremure de suprafaţă situate în aceeaşi zonă restrânsă desenează o traiectorie perpendiculară pe linia faimoasei falii seismice Focșani – Nămoloasa – Galați .
    La televizor au apărut declaraţii evazive ale unor specialişti, ce aminteau de ” cutremure induse”, evitând să spună însă mai mult….

    Asigurarea la cutremur
    S-a pus întrebarea la tv cam câţi dintre locuitorii din Izvoarele au asigurarea obligatorie pentru casă şi s-a răspunc că foarte puţini- cam 2%.
    Ar fi interesant de aflat , însă, cam ce sume vor încasa de la firmele de asigurări acei puţini asiguraţi.
    Dacă s-ar da publicităţii sumele primite ce către cei asiguraţi pentru pagubele produse de seria de cutremure (să sperăm că această serie se va opri zilele astea) , vor putea trage concluzii şi cei care nu s-au asigurat până acum.

    http://nazone.ro/2013/09/cutremure-la-izvoarele.html

  4. URGENT: Apa fracturata – de 10 ori mai sarata decat apa marii.
    Peste 10 ani ne vom omori pentru apa?

    Aceasta este o atentionare foarte urgenta!
    Apa fracturata e de 10 ori mai sarata decat apa marii! NU SE POATE BEA!
    Repet: Apa fracturata e DE 10 ORI MAI SARATA DECAT APA MARII! Nu se poate bea!
    Repet: Apa fracturata e de 10 ori mai sarata decat apa marii! NU SE POATE BEA!
    Cine va aduce apa de baut taranilor de pe 70% din suprafata Romaniei si de unde?
    Cu ce costuri de transport si la ce pret?
    Ce vor bea animalele?
    Recoltele cresc udate cu apa sau cu saramura de acizi?
    Sunteti mai destepti decat mine! Interesati-va si voi!
    Haideti sa oprim nebunia asta!

    VA IUBESC PE TOTI!

Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2017 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress