Ca noțiune generala, riscul reprezintă nivelul așteptat al pierderilor în cazul producerii unui eveniment potențial catastrofal.
Riscul este indisolubil legat de prezenţa omului în areal, capabil de a-şi da seama de cauzele şi efectele fenomenului. Prin lipsa omului din teritoriu nu se poate vorbi de risc, ci doar de hazard, riscul intervenind doar atunci când omul este implicat.
Pe scurt, riscul este produsul dintre hazard şi vulnerabilitate: R=H x V.
Riscul hidric a fost și este în continuare o problemă serioasă, din cauza urmărilor generate de acesta, cum ar fi viiturile şi inundaţiile, cu consecinţe grave atât pe plan uman, cât şi în plan material. Dintre fenomenele hidrice de risc, inundaţiile sunt considerate cele mai reprezentative.
Alegerea acestei teme de studiu derivă din interesul şi curiozitatea existenței riscurilor hidrice pe râurile mici; astfel, am ales să aplic problematica riscurilor hidrologice pe râul Ciorogârla, ce se varsă în râul Sabar și este afluent de ordinul al II-lea pentru râul Argeș.
Râul Ciorogârla la staţia hidrometrică Bragadiru
Viiturile se definesc ca momentele de vârf în evoluția scurgerii apei râului; altfel spus, reprezintă creșterea şi descreşterea semnificativă a scurgerii apei în albia râului. Viiturile se caracterizează prin creşteri mari şi rapide (de ordinul orelor) a nivelului şi debitului apei până la atingerea punctului maxim, după care urmează scăderea şi revenirea la parametri normali de scurgere, acest lucru manifestându-se, de asemenea, rapid. Orice viitură se caracterizează printr-un timp de creştere (Tc), un vârf al viiturii (Qmax) şi un timp de descreştere (Td). Pentru caracterizarea unei viituri, sunt necesare o serie de valori cantitative privind debitul de apă scurs și timpul de înregistrare. Viitura în sine nu este un dezastru, ci este un fenomen natural şi face parte din desfășurarea naturală şi normală a scurgerii apei. Omul este cel care îi dă noţiunea de dezastru prin amplasarea în luncile râurilor a aşezărilor, drumurilor, agriculturii, podurilor etc., acest lucru realizându-se din motive de ignoranţă sau raţiune economică. Geneza viiturilor este legată mai ales de condiţiile climatice, acestea fiind urmare a ploilor torenţiale (viituri pluviale) și topirii zăpezilor (viituri nivale) sau combinate (viituri pluvio-nivale). În general, viiturile se produc primăvara și vara, mai rar toamna și iarna, în lipsa precipitațiilor sau când temperaturile scăzute nu permit topirea zăpezilor.
Inundaţia fluvială este depăşirea de către apă a malurilor naturale sau artificiale ale unui râu ori strângerea apei scurse în zone în mod normal emerse. Inundaţiile se produc c aurmare a ploilor torenţiale sau de durată mare.
Impactul acestor fenomene hidrice constă în pierderea de vieţi omeneşti, a bunurilor, distrugerea totală sau parţială a locuinţelor sau a altor clădiri, infrastructurii rutiere și feroviare, hidrotehnice, a reţelei de alimentare cu apă potabilă şi energie electrică, precum şi degradarea stratului de sol prin spălare și eroziune. Efectele induse de aceste fenomene hidrice cu un grad ridicat de gravitate sunt pierderile de vieţi omeneşti şi evacuări de persoane, permanente sau temporare. Alte efecte constau în daune asupra mediului sau compromiterea activităţilor economice .
Râul Ciorogârla este unul din principalii afluenţi de stânga ai râului Sabar și afluent de ordinul al II-lea al râului Argeș. Izvorul Ciorogârlei se consideră în dreptul localităţii Brezoaele. Gura de vărsare se află în aval de orașul Măgurele. Bazinul hidrografic Ciorogârla, ca și râul omonim, are o orientare nord-vest – sud-est. Bazinul hidrografic al Ciorogârlei se situează pe teritoriul României, în partea de S-V a judeţului Ilfov.
În bazinul hidrografic Ciorogârla, au avut loc inundații în anii 1975, 1979, 1995 şi 2005; viitura din anul 1975, care a avut loc în urma unei ploi uniforme pe bazin, este cea mai semnificativă ca debit. Anul 2005 este cunoscut, la nivel de ţară, drept un an în care s-au succedat aproape în toate lunile puternice evenimente hidrologice dăunătoare. Luna septembrie 2005 este considerată “atipică” şi se conchide că, prin aceste caracteristici hidrologice şi meteorologice, anul 2005 este un ”an extrem” şi “atipic”. De altfel, în anul 2005, au avut loc inundații și în alte regiuni din România. În anul 2005, râul Ciorogârla a fost afectat de o viitură puternică, în urma precipitațiilor foarte bogate.
În anii 1995 şi 2005, s-au produs cele mai mari viituri pe râul Ciorogârla, la staţia hidrometrică Bragadiru.
Prima viitura analizată s-a produs în perioada 23 mai – 29 iunie 1995, caracterizată printr-un debit maxim de 53,4 m3/s şi un debit de bază de 4,33 m3/s. Aceasta a ținut 60 ore.
A doua viitura analizată s-a desfășurat în intervalul 27 decembrie 1995 – 25 ianuarie 1996. Aceasta s-a caracterizat printr-un debit maxim de 73,8 m3/s și un debit de bază de 7,35 m3/s. Vârful principal al viiturii a ținut 254 ore.
A treia viitură analiză s-a produs în perioada 13 septembrie – 24 octombrie 2005, interval în care s-au produs viituri și inundații și în alte zone din sudul României. În timpul acesteia, debitul maxim a fost de 111 m3/s, iar debitul de bază de 20,6 m3/s. Vârful principal al viiturii a durat 288 ore, timp în care s-au scurs 36 milioane m3 de apă.
Scurgerea acestui râu înregistrează oscilații de la un an la altul. Spre exemplu, s-au produs viituri în anii 1995 și 2005. Cea mai mare viitură a fost cea din septembrie 2005, când s-a atins un debit maxim de 111 m3/s. Revărsarea provocată a dus la inundarea a 200 ha terenuri agricole, iar cinci localităţi au avut un număr important de gospodării inundate.
În concluzie, în acest studiu am vrut sa evidenţiez faptul ca nu numai râurile mari (Prahova, Siret, Olt, Mureş etc) pot produce viituri si inundaţii, ci şi râurile mici, puternic amenajate (nodul hidrotehnic de la Brezoaiele, amplasat chiar pe râu), cum e cazul Ciorogârlei, pot produce astfel de dezastre; oricărui râu, oricât de mic si amenajat ar fi, tot trebuie sa i se acorde o atenţie sporită, pentru ca se pot manifesta riscuri hidrice, ce au drept consecinţe pierderea vieţilor omeneşti, inundarea gospodăriilor si pierderea bunurilor materiale. Prin exemplul Ciorogârlei, am putut să demonstrez că există riscuri hidrice pe râurile mici.
Bărbărie Manuela-Raluca
Facultatea de Geografie
Master CRA, anul I
