Dunăre, Dunăre, / Drum fără pulbere / Și fără făgaș, / Inima-mi secaș’!…(Baladă populară)

Ce au în comun oraşele Passau şi Viena? Dar … Olteniţa, Brăila şi Budapesta? Exact, fiecare dintre aceste aşezări umane, de diferită naţionalitate, dimensiune sau grad de popularitate, este “scăldat” de apele unei adevărate perle europene, fluviul Dunărea.

După cum bine ştiţi, cei aproximativ 2860 de kilometri dintre obârşie şi gura de vărsare, poziţionează fluviul Dunărea pe locul 2 în Europa, în ceea ce priveşte lungimea. Fluviul îşi are izvoarele (râurile Brigach si Breg) în Munţii Pădurea Neagră, pe teritoriul Germaniei. Odată unite, în curtea castelului Fürstenberg, din oraşul Donaueschingen, cele două izvoare îşi continuă împreună cursul spre Marea Neagră, traversând, în tot acest timp, 10 ţări, 4 capitale, sute de alte aşezări umane şi diverse unităţi de relief. După câteva “încercări” în sectorul de “bălţi” (Călăraşi – Brăila), în aval de Tulcea, Brigach şi Breg reuşesc să se separe, de data aceasta continuându-şi drumul spre mare prin intermediul a trei cursuri de apă, respectiv braţele Chilia, Sulina şi Sfântu Gheorghe, nu înainte de a oferi României un dar de o bogăţie naturală unicat, Delta Dunării.

Dacă până acum am aflat câte ceva despre geografia acestui fluviu, propun ca următoarele rânduri să fie dedicate îndelungatei sale istorii ce o leagă de teritoriul ţării noastre.

Cunoscut pentru prima dată sub numele  de Mataes, râu norocos, a căpătat de-a lungul timpului diferite denumiri, de la un popor la altul, astfel, fenicienii spunându-i Phison, iar grecii Istros. Romanii l-au denumit Danubius până la Porţile de Fier, păstrând vechea denumire de Istros sau Ister, de la Porţile de Fier până la vărsarea în Marea Neagră. În România, numele de Dunăre, vine de la o formă prescurtată, Duna(cea)-rea.

În antichitate, Istros avea rolul de a apăra civilizaţia greacă de năvăliri barbare şi expediţiile regelui Filip al Macedoniei, din 339, î.Hr., apoi ale fiului său, Alexandru cel Mare.

Ulterior, romanii, conduşi de Traian, au trecut Isterul pentru a învinge şi pedepsi îndrăzneala şi curajul dacilor, transformând fluviul, din graniţă, într-o parte componentă a teritoriului roman, pe care corăbiile făceau un transport intens de mărfuri.

Dunărea a apărat timp de multe veacuri Ţările Româneşti de invazia turcilor din sud,  reprezentând şi o posibilitate de salvare pentru bulgari, aceştia trecând Dunărea pe tărâm românesc. Eliberarea spaţiului românesc de sub jugul turcesc, s-a făcut prin trecerea Dunării de către trupele ruseşti.

Dacă pentru unii dintre noi, ziua de 29 iunie reprezintă un prilej de a ura la mulţi ani prietenei Patricia sau prietenului Paul, la iniţiativa Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (CIPFD), cele 10 state traversate de fluviu şi încă alte 7 state ce fac parte din bazinul hidrografic al acestuia, sărbătoresc Ziua Dunării. A fost declarată această zi, în anul 2004, pentru celebrarea a 10 ani de la semnarea „Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea”.

Aşadar, noi, românii, ca urmare a faptului că „deţinem” 30% din bazinul Dunării şi pentru tot ce ne-a oferit, ne oferă şi ne va oferi, avem datoria morală de a ura, chiar şi în gând, un sincer şi foarte important la mulţi ani, deoarece e cât se poate de adevărat că atât cât va „trăi” aceasta, ne va fi şi nouă bine.

Articol realizat de Bonciu Adela, absolventă a masterului Evaluarea integrată a stării mediului, Facultatea de Geografie, geograf la EPC, Consultanţă de Mediu

Surse informaţii:

Semenescu, M.,1956, Dunărea, fluviul de mare importanţă economică, Colecţia societăţii pentru răspândirea ştiinţei şi culturii, Întreprinderea Poligrafică, Bucureşti.

Soare, Ionica, 2004, Spaţiul dunărean fluvio-maritim. Studiu de geografie umană şi economică, Editura N’Ergo, Galaţi.

Sursa foto: http://gt-budapest.blogspot.ro/

Despre autor
Acest user este dedicat tuturor colaboratorilor Greenly! Studenti, masteranzi, doctoranzi sau pur si simplu oameni din intreaga tara, din intreaga lume care impart aceeasi pasiune, ecologia. Si isi doresc sa-si imparteasca ideile prin intermediul revistei Greenly. Le multumim din toata inima!
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2019 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress