Sunt aproape trei săptămâni de la acea ieșire pe teren. 24 aprilie 2024. Revolta a fost uriașă. Imediat am postat pe pagina mea facebook și am promis că voi scrie un articol în Greenly.
Studenții au reacționat cu vehemență, cerând să vină Garda de Mediu. Garda nu vine nici când popularizarea unei situații periculoase e maximă, prin Recorder sau alte canale mass-media cu impact uriaș.
Dar să începem… cu începutul.
Trebuia să fie o zi obișnuită de aplicație practică pe teren, alături de studenții din anul 3, specializarea Meteorologie-Hidrologie, și de colega și prietena mea, profesoara Gabriela Toroimac.
Am ales Parcul Herăstrău și apele lacului cu același nume, pentru a măsura diverși parametri de calitatea apelor, cu ajutorul unor dispozitive portabile și kiturile de rigoare.
Indicatorii s-au încadrat în valorile permise de lege… dar la un moment dat, îndreptându-ne spre ecluză, eu am observat o spumă abundentă în apropierea malului.
Am fotografiat, am ajuns la ecluză și am hotărât să facem măsurători de calitatea apelor și în acel punct. Surpriza a fost uriașă, în sens negativ. Valoarea fosfaților era atât de mare, încât depășea de zeci de ori (!!) scala de culoare (și valoarea implicită).
Conform Ordinului 161/2006 privind clasificarea calității apelor de suprafață, valoare fosfaților pentru clasa I-a de calitate este de 0,1 mg/l, iar pentru clasa a IV-a – 0,9 mg/l. Valorile mai mari de 0,9 mg/l corespund unei calități proaste a apelor. Valoarea apreciată de noi, conform scării de culori a kitului de măsurare, a fost de cel puțin 10 mg la litru… de 100 de ori mai mare decât cea corespunzătoare primei clase de calitate. Valoare apreciată vizual, subliniez!
Oxigenul dizolvat a avut valoarea de 3,35 mg/l, corespunzătoare clasei a V-a de calitate (valoarea oxigenului dizolvat pentru clasa a IV-a de calitate este de 4 mg/l). Este logic, evident, că atunci când poluarea chimică este atât de puternică, oxigenul dizolvat prezintă valori reduse. Și, mai ales, când sunt prezenți fosfații… ceea ce înseamnă poluare cu DETERGENȚI, de unde și spumele observate pe malul lacului, în drumul spre ecluză. Detergenții împiedică schimbul de oxigen dintre aer și apă, formează spume la suprafața apei și sunt extrem de nocivi pentru toate formele de viață din apă.
De unde provin acești detergenți din apele Lacului Herăstrău? De la ”salba” de restaurante, ”minunate”, ”faimoase”, comercializând hrană obținută prin cruzime (niciunul din aceste restaurante nu este vegan), igienizând spații și vase cu ajutorul detergenților, deversați apoi direct în apele Lacului Herăstrău. Oare câte din aceste restaurante au ministații de epurare? Dragi cititori, vă rugăm să vă răspundeți singuri…
Ce putem să facem? Doar să popularizăm, să transmitem informația către un număr cât mai mare de oameni și canale mass-media, să evităm acele restaurante… și, poate, într-o bună zi, Garda de Mediu va ajunge și la aceste localuri… nu pentru a mânca, ci pentru a controla.