Ce cunoaștem despre calitatea apei râului Prahova?

Râul Prahova este cel mai mare colector al apelor din județul cu același nume și are o lungime de 183 km. Izvorând de la Predeal, Prahova își adună afluenții principali în zona muntoasă: Azuga, Cerbu și Izvorul Dorului. Străbătând defileul de la Posada, Prahova intră în regiunea dealurilor subcarpatice și colectează râuri mici, dintre care cele mai importante sunt Talea și Câmpinița. Cu contribuția acestora, Prahova are, la Câmpina, un debit mediu multianual de 7,41 m3/s.

La sud de acest municipiu, ea primește pe stânga cel de-al doilea afluent în ordinea importanței, Doftana.

Ajuns în câmpie nu mai primește nici un afluent până la confluența cu Teleajenul. Râul se adâncește în aluviunile propriului ei con de dejecție și curge printre maluri, la început înalte de 40 m, apoi din ce în ce mai scunde. Dincolo de șoseaua națională București-Ploiești, Prahova își domolește panta și descrie meandre din ce în ce mai accentuate până la vărsare (vezi figura 1).

Figura 1. Localizarea râului Prahova în cadrul României Sursa: Topsy.fr

Figura 1. Localizarea râului Prahova în cadrul României
Sursa: Topsy.fr

Determinarea calității apei râului Prahova a fost efectuată pe tronsonul cuprins între municipiul Câmpina și localitatea Ariceștii Rahtivani.

1. Din punctul de vedere al acțiunii poluanților în timp, sursele de poluare ale acestui tronson sunt:

a) Continue

- canalizarea orașelor

- canalizările instalațiilor industriale

b) Temporar mobile

- canalizări ale unor instalații și obiective care funcționează sezonier

- locuințe

- autovehicule

c) Accidentale

- avarierea instalațiilor și conductelor

2. Din punctul de vedere al provenienței poluanților, sursele de apă sunt:

a) Organizate

- apele reziduale menajere

- apele industriale

b) Neorganizate

- apele meteorice

- prezența centrelor populate amplasate în apropierea cursului râului ce devarsă reziduri

- deșeuri rezultate dintr-o utilizare necorespunzătoare

Tabel 1. Surse de poluare a apei şi procesele de provenienţă a acestora Sursa: www.upg-ploiesti.ro

Tabel 1. Surse de poluare a apei şi procesele de provenienţă a acestora
Sursa: www.upg-ploiesti.ro

Prima secțiune de control a calității apei amplasată pe râul Prahova în dreptul municipiului Câmpina și este de ordinul I (amplasată pe un râu mare), iar cea de a doua secțiune de control este tot de ordinul I, fiind stabilită tot pe râul Prahova în dreptul localității Ariceștii Rahtivani, situată în proximitatea reședinței de județ, Ploiești (vezi figura 2).

Figura 2. Amplasarea secțiunilor de control pe râul Prahova Sursa: www.arcgis.com

Figura 2. Amplasarea secțiunilor de control pe râul Prahova
Sursa: www.arcgis.com

Măsurarea indicatorilor fizico-chimici și bacterorologici s-a efectuat în perioada 2010-2014 în prima secţiune de control a calităţii apei râului Prahova lângă Câmpina și s-au determinat 21 de parametri (vezi tabelul 2) aceștia sunt: turbiditatea cu valori cuprinse între 0,3 și 1,5 N.T.U. (limita admisă: 5 N.T.U.), gustul (TFN) și mirosul (TON) apei nu au înregistrat modificări, culoarea apei a suferi o modificare de 0.04 (m⁻¹), conductivitatea a oscilat între 350 și 510 microS/cm (limita admisă: 2500 microS/cm), clor rezidual liber între 0,55 și 0,7 mg/l (limita admisă: >5 mg/l), pH între 7,7 și 8,1 unități pH (limita admisă: 6,5-9,5 unități pH), duritatea totală între 9,8 și 13 grame germane (limita admisă: minim 5 grame germane), cloruri între 2,7 și 8,2 mg/l (limita admisă: 250 mg/l), aluminiu 0,09 și 78 mg/l (limita admisă: 0,2mg/l) , indicele parmanganat între 0,3 și 1 mg O₂/l (limita admisă: 5 mg O₂/l), amoniul și nitriți au valoarea 0 (limita admisă: 0,5 mg/l), nitrați între 2 și 3,2 mg/l (limita admisă: 50 mg/l), sulfați între 40 și 60 mg/l (limta admisă: 250 mg/l), fier între 0,04 și 0,1 mg/l(limita admisă:0,2 mg/l)  numărul de colonii la 22⁰C și numărul de colonii la 37⁰C între 0 și 2 UFC/ml (limita admisă: nicio modificare anormală), numărul de coliforme, escherichia coli și enterococii au valoarea 0 număr/100ml (limita admisă: 0 număr/100ml).

Tabel 2. Parametrii analizați ai calității apei, municipiul Câmpina Sursa: Prelucrare după www.hidroprahova.ro

Tabel 2. Parametrii analizați ai calității apei, municipiul Câmpina
Sursa: Prelucrare după www.hidroprahova.ro

În urma analizei, calitatea apei râului Prahova în secțiunea I se încadrează în clasa I (foarte bună), nu există alterări (sau sunt foarte mici) ale valorilor fizico-chimice și biologice de calitate în apa de suprafață. Apa de suprafață poate fi destinată pentru toate tipurile de folosință.

În cea de a doua secțiune de control a râului Prahova situată în jurul localității Ariceștii Rahtivani, nu s-a putut realiza o analiză asupra caității apei râului Prahova din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici și bacterorologici din lipsa de date. Astfel cauzele care pot fi observate fără aceste măsurători privind calitatea apei sunt strict legate de stațiile de epurare care lipsesc cu desăvârșire și rețelele de canalizare a căror capacitate este depășită  în diferitele așezări umane (Bănești, Măgureni, Florești, Călinești, Filipeștii de Târg și Ariceștii Rahtivani).

Stația de epurare din municipiul Câmpina este depăşită, chiar dacă dispune atât de treapta de epurare mecanică, cât şi de cea biologică. Procesul de epurare se desfăşoară cu viteză sporită faţă de normal, datorită faptului că debitul de ape uzate este mai mare decât cel pentru care a fost proiectată staţia. Staţiile de preepurare ale unităţilor industriale din municipiul Câmpina funcţionează satisfăcător, dar se impune controlul permanent al calităţii apelor uzate deversate de agenţii economici în reţelele de canalizare orăşeneşti. Nu există canalizare menajeră şi pluvială în unele cartiere.

Din aval de municipiul Câmpina și până la localitatea Ariceștii Rahtivani, apa râului Prahova se încadrează în clasa a IV-a (poluată), apa prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor fizico-chimice și biologice de calitate de la fondul natural a calităţii apei, din cauza activităților umane. Condiţiile pentru familia ciprinidelor (familia crapului) nu mai pot fi asigurate și nu corespund cerințelor pentru apa potabilă fără aplicarea metodelor de tratare avansată.

Proiectele de viitor privind calitatea apei râului Prahova sunt strâns legate de strategia de dezvoltare, de protecția mediului și sprijinul oferit nevoilor clienților prin:

  • Îmbunătățirea monitorizării și măsurării parametrilor apei în stațiile de tratare Voila prin montare aparatură în flux și optimizare sistem informatic SCADA.
  • Creșterea gradului de automatizare a manevrelor pe aducțiuni și în nodurile hidrotehnice, cu implementarea ți dezvoltarea unui sistem informațional eficient.
  • Creșterea accesibilitatii la serviciile de apă și canalizare;
  • Creșterea ratei de conectare la stațiile de epurare a apelor uzate în vederea respectării Directivei cu privire la Epurarea Apelor Uzate Municipale;

 

Autor: Gabriel Ciubuciu

Bibliografie:

1.www.justice.gov.md

2.www.hidroprahova-posmediu.ro

3.www.hidroprahova.ro

4.www.arcgis.com

5.www.eszph.ro

6.www.upg-ploiesti.ro

7.www.cndd.ro

 

 

Despre autor
Acest user este dedicat tuturor colaboratorilor Greenly! Studenti, masteranzi, doctoranzi sau pur si simplu oameni din intreaga tara, din intreaga lume care impart aceeasi pasiune, ecologia. Si isi doresc sa-si imparteasca ideile prin intermediul revistei Greenly. Le multumim din toata inima!
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2017 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress