Barajul celor trei defileuri

Dezvoltarea industriala inceputa in secolul trecut a fost ca un foc de arma la cursele de cai, la auzul caruia animalele pornesc in tromba catre linia de sosire. Cei care se vor bucura, insa, de premiu nu sunt caii, ci oamenii. Tot la fel si statele lumii au intrat intr-o competitie, intr-o intrecere, care, potrivit anumitor oameni de stiinta, se afla abia la jumatate. Toti alearga catre „mai bine”, insa nu stiu daca vor ajunge vreodata la „linia de sosire”, pentru ca cel care ne poarta in spate, pamantul, da semne de oboseala. Si pana la urma, cum zice omul, totdeauna e loc de mai bine, asa ca „finish-ul” se departeaza de noi cam cu aceeasi viteza cu care ne apropiem si noi de el. De obicei sacrificam multe ca sa ne mearga bine „la buzunar”, insa odata ce l-am umplut (buzunarul), constatam ca am golit celelalte „recipiente”: sanatatea, pacea, familia…caracterul.

Unul din concurentii de temut ai secolului XXI pe piata economica (pentru ca aici sunt cele mai mari lupte) este China. Printre cele mai recente realizari ale guvernului de la Beijing este „Barajul celor trei defileuri” de pe fluviul Yangtze – 6380 km – al treilea ca lungime pe Glob, dupa Amazon și Nil. Acesta curge prin podisul Tibet, Depresiunea Rosie, trece prin cele Trei Defileuri, traverseaza Campia Yichang, pentru ca la Shanghai sa se verse in Marea Chinei de Est. În bazinul sau (2 milioane km2) traiesc 1.3 miliarde oameni si se afla 25% din suprafata agrara a Chinei.

Fluviul Yangtze este deosebit de important si pentru navigatie, agricultura, biodiversitate (floristica si faunistica), aici avandu-si habitatul numeroase specii endemice de plante si animale.

Ambitiosul proiect al constructiei barajului, demarat la inceputul anilor 1993 si finalizat in 2006, a depasit toate recordurile in domeniu, fiind cel mai inalt baraj (185 m si 2335 m lungime), cu cel mai mare lac de acumulare (1085 km2, 663 km lungime si 39.3 mld m3), ce produce cea mai mare cantitate de energie electrica (84,68 de miliarde kw/h), pentru care se economisesc 31 milioane tone de carbune pe an, evitandu-se emiterea a 100 milioane tone de gaze cu efect de sera, milioane de tone de praf, un milion de tone de dioxid de sulf, 370.000 de tone de oxid de azot, 10.000 de tone de monoxid de carbon, precum si o cantitate semnificativa de mercur. Proiectul a folosit 27.2 milioane m3 de beton (in principal pentru peretii barajului), 463.000 tone otel (suficient pentru a construi 63 de Turnuri Eiffel) si s-au mutat aproximativ 102.6 milioane m3 de pamant. Constructia acestui baraj a „inghitit” peste 75 mld dolari si 100 de vieti omenesti, determinand stramutarea a mai mult de 1.3 milioane oameni.

Care sunt partile bune ale acestui proiect ? Emisii mai putine de gaze cu efect de sera, cresterea capacitatii de transport a fluviului, precum si prevenirea si controlul inundatiilor – o problema majora pentru natura sezoniera a Yangtze-ului ce a facut peste 300.000 de victime in decursul istoriei. Barajul este de asteptat a minimiza efectul chiar si a unei „super inundatii”. În anul 1954, raul a inundat 193.000 km patrati provocand moartea a 33.169 de persoane, fortand 18.884.000 oameni sa se mute. A fost acoperit de inundatii orasul Wuhan (cu 8 milioane de oameni) pentru un timp de peste trei luni. In 1998, o alta inundatie cauzeaza daune de miliarde de dolari: 2.039 km2 de terenuri agricole au fost inundate, afectand 2.3 milioane de persoane dintre care 1.526 au murit.

De asemenea, o alta utilizare a lacului de acumulare o reprezinta irigatiile si producerea energiei electrice. De la umplerea rezervorului in anul 2003, Barajul celor 3 Depresiuni a furnizat un plus de 11 km3 de apa proaspata oraselor din aval si fermelor in timpul sezonului uscat.

Cu toate aceste atuuri, barajul ridica numeroase probleme, in mod special asupra mediului, ce se reflecta in siguranta populatiei. Printre urmarile megaconstructiei se numara calitatea degradata a apei, un impact puternic asupra faunei salbatice si prabusirea potentiala a malurilor fluviului.

In prezent, calitatea apei in amontele Yangtzeului se inrautateste lent, iar ecologistii atrag atentia asupra acumularii reziduurilor si toxinelor care pana acum erau filtrate pe cursul raului, spre mare. Dezvoltarea algelor a crescut progresiv de la constructia barajului si eroziunea solului s-a intensificat, provocand prabusiri ale malurilor si alunecari de teren majore. Raportul ce detaliaza acest lucru a fost lansat oficial in septembrie 2007. Inalti functionari ai guvernului chinez dar si oamenii de stiinta au declarat ca barajul ar putea provoca un „dezastru imens…in cazul in care nu sunt luate prompt niste masuri”. Acesti oameni au sustinut anterior proiectul Barajului Celor 3 Chei. De asemenea, s-au cheltuit zeci de miliarde de yuani pentru a preveni poluarea, catastrofele geologice si mentinerea biodiversitatii, prin plantarea de copaci, inchiderea a 1500 de firme poluante industriale si a intreprinderilor miniere, si construirea a 70 de statii de tratare a deseurilor, care toate „progreseaza bine” conform oficialilor.

Un procent insemnat din cei 3.000 – 4.000 cocori siberieni pe cale de disparitie poposeau in zonele umede distruse de barajul „Three Gorges”. Barajul a contribuit si la disparitia functionala a delfinilor Baiji de apa dulce din Yangtze, prin micsorarea habitatului si cresterea numarului navelor – principalii factori ce cauzeaza moartea acestora. In plus, populatiile de sturioni Yangtze sunt condamnate la aceeasi soarta cu cea a delfinilor.

Barajul mai afecteaza negativ viata salbatica a zonei prin modificarea habitatelor. Aceasta regiune a fost mult timp cunoscuta pentru biodiversitatea sa bogata. Aici se intalnesc 6.388 specii de plante ce apartin la 238 familii si 1508 genuri. Dintre acestea, 57% sunt pe cale de disparitie. Deja procentul de zona impadurita in regiunea inconjuratoare barajului a scazut de la 20% in 1950, la mai putin de 10% incepand cu 2002. Regiunea ofera, de asemenea, habitat pentru sute de specii de pesti de apa dulce si animale terestre. Aici isi au „casa” 27% din speciile de pesti pe cale de disparitie din China. Pestii de apa dulce sunt in special afectati de baraje, datorita modificarilor in temperatura apei si a regimului de curgere.

600 km cat masoara lungimea rezervorului lasa in urma 1300 de situri arheologice si a modificat puternic peisajul celor 3 depresiuni odata cu cresterea apei la 180 m. Relicvele culturale si istorice au fost mutate pe un teren mai inalt, dar inundatiile au lasat inevitabil multe relicve nedescoperite. Unele situri nu au putut fi mutate din cauza locatiei lor, marimii sau designului.

Pentru a maximiza capacitatea Barajului celor 3 Chei, se vor construi in amontele raului, inainte de Yibin, o serie de baraje in avalul raului Jinsha, un afluent al Yangtzeului, incluzand barajele Wudongde, Baihetan, Xiluodu si Xiangjiaba. Capacitatea totala a acestor 4 baraje va fi de 38.500 MW. Inca alte 8 baraje sunt in mijlocul raului si alte 8 in amontele acestuia.

Un alt pericol indus de constructia barajului il reprezinta cutremurele si alunecarile de teren. Aceste cutremure ce induc vibratii terenului, cuplate cu greutatea imensa a rezervorului de apa ar putea sa afecteze grav eroziunea in amonte precum si producerea de alunecari majore de teren. Deja au fost inregistrate doua incidente in mai 2009, cand alunecarile de teren au dislocat intre 20.000 si 50.000 m3 de material. De asemenea, in primele patru luni ale anului 2010, au fost semnalate inca 97 alunecari de teren importante.
Conform guvernului, insa, barajul va rezista oricaror dezastre, fie naturale, fie provocate de om, chiar si unei bombe atomice.

In ce priveste eroziunea si sedimentarea, previziunile nu sunt nici aici bune. La nivelurile actuale, 80% din terenul zonei se confrunta cu eroziune, fluviul Yangtze primind anual aproximativ 40 milioane de tone de sedimente. Datorita faptului ca fluxul este mai lent deasupra barajului, o mare parte din aceste sedimente se vor stabili acolo, in loc sa curga in aval.

Unii hidrologi se asteapta ca malurile raului in aval sa devina mai vulnerabile la inundatii.

Orasul Shanghai, la mai mult de 1600 km distanta, este situat pe o campie sedimentara masiva. Cantitatea mare de sedimente pe care Yangtze-ul o transporta pana acum contribuia la stabilizarea „fundatiei” orasului. In conditiile actuale, cantitatea de sedimente ce ajunge in campie este mult mai mica, crescand vulnerabilitatea Shanghai-ului la inundatii.

In ciuda scenariului optimist conturat de oficialii chinezi cu privire la irigarea suprafetelor agricole din zona, realitatea pare cu totul alta. Secetele prelungite din ultimii ani sunt corelate si cu constructia Barajului celor trei Defilee, care a influentat puternic scaderea lacului Poyang (160 km lungime si 16 km latime – al doilea rezervor de apa dulce al Chinei). Acesta a secat in totalitate in luna iunie a anului trecut, guvernul recunoscând ca barajul a jucat un rol important in accentuarea acestor probleme.

Delfinul de apa dulce

Rezervatia naturala Tian-e-Zhou Oxbow, o zona mlastinoasa de pe albia bazinului fluviului Yangtze, situata langa orasul Shishou, centrul provinciei Hubei, este ultimul sanctuar al unei specii de delfini pe cale de disparitie, marsuinul sau delfinul de apa dulce – Neophocaena phocaenoides.

In timpul sezonului de imperechere din acest an, care dureaza din aprilie pana in iunie, cea mai mare seceta de 50 de ani incoace a facut ca nivelul apelor din cea mai mare parte a rezervatiei sa coboare la mai putin de 3 metri, afectand grav habitatul in care traiesc delfinii, raporteaza Yangtze Daily pe 21 mai.

Oamenii contribuie, de asemenea, la scaderea nivelului apei din rezervatie. Cu toate ca este interzisa extragerea de apa din raul Yangtze pe teritoriul rezervatei, rezidentii satelor din vecinatate monteaza pompe care functioneaza 24 de ore pe zi pentru a-si satisface nevoia de apa zilnica pe perioada sezonului secetos.

Nivelurile scazute de apa nu dauneaza doar sanatatii delfinilor, ci ii si intristeaza, conform rapoartelor media chinezesti. Unul dintre ele arata ca in timp ce o echipa de cercetatori monitorizau sanatatea unuia dintre mamifere, un reporter a surpins o fotografie in care o lacrima curgea din ochiul animalului.

Raspunsul regimului comunist

Pe 19 mai, Deprtamentul de Stat a emis un document intitulat “Planul de dupa Construirea Barajului celor Trei Defileuri”, admitand ca Barajul a influentat in mod negativ partile de jos si de mijloc ale raului Yangtze. Pe 20 mai, regimul a decis sa mareasca debitul de apa emis de baraj la 10.000 de m3 pe secunda, pentru a ajuta la revitalizarea conditiilor de seceta a albiilor.

„A admite ca exista probleme cu acest baraj indica faptul ca problemele sunt atat de mari incat autoritatile nu le mai pot ascunde. A recunoaste asta acum ii va ajuta pe unii oficiali sa scape de pedeapsa”, a declarat pentru The Epoch Times domnul Wang Weiluo, un expert in probleme hidraulice.

Planul de dupa Construire este anuntul public facut de Hu Jingtao si Web Jiabao pentru a se distanta de era lui Deng Xiaoping si Li Peng, care au luat decizia de a construi acel baraj, conform unui fost reporter de la agentia de stiri China Noua (Xinhua), Dai Qing, intr-un interviu pentru ziarul din Hong Kong, Apple Daily. In anii trecuti, Dai Qing a efectuat cercetari migaloase, iar rezultatele le-a insumat inr-o carte despre acest baraj.
Dai vede acest Baraj al celor Trei Defileuri ca o povara prea mare, o calamitate nationala si o sursa de “nenumarate dezastre” pentru poporul chinez.

Desi promitea sa ofere energie verde pentru milioane de oameni, superstructura chineza se afla acum sub amenintarea unor vaste insule plutitoare formate din deseuri si reziduuri, datorita ploilor torentiale si a inundatiilor.

Deseurile au acoperit o portiune mare a raului, iar incuietorile digului hidroelectric sunt acum supuse riscului. Crusta de gunoaie este atat de groasa pe alocuri, incat oamenii pot sa stea pe ea la suprafata apei.

Serviciile de urgenta au demarat deja operatiunile de curatare la Barajul Sanxia, dar se tem ca acestea vor necesita mai multe zile. S-au colectat deja 40 de camioane de gunoi, dar deseurile ramase ar mai putea umple inca 200. Si, in plus, mai multa ploaie este prognozata pentru perioada urmatoare.

Dr. Wang Weiluo este un inginer chinez care a participat la studiul de fezabilitate al proiectului Trei Defilee, in anii 1980. De asemenea, el are un doctorat in planificarea teritoriala si lucreaza in prezent pentru o firma de inginerie din Germania. In cartea sa, “Noroc si Ghinion,” Wang critica multe aspecte ale mega-proiectului, precum controlul inundatiilor, nagivatia si functiile energetice. Intr-un interviu recent acordat postului de radio Sound of Hope, Wang a comentat cine a avut beneficii de pe urma Barajului Trei Defilee.

“Desigur, ar trebui sa folosim bugetul alocat de Congresul Popular National, corpul legislativ numarul unu in China, ca fiind un punct de referinta,” a declarat Wang. “Bugetul aprobat de CPN pe 3 aprilie 1992 a fost de 57 miliarde de yuani (8,35 miliarde USD), suma ce include construirea barajului propriu-zis, stramutarea rezidentilor, si transmisia pe distanta lunga. Asadar, costul total ar fi fost de 37 miliarde de yuani (5.4 mld USD), daca ar fi fost economisiti 20 de miliarde yuani. Totusi, costul raportat a fost de 180 miliarde yuani (26.3 mld USD). Ar trebui sa spunem ca a costat cu 120 de miliarde mai mult.”

“Doi ani mai tarziu, Consiliul de Stat a dublat aproape suma la 90 miliarde (13 miliarde USD), excluzand costurile construirii retelei electrice. Este o dovada suficienta pentru a demonstra ca pretul propunerii trimise catre CPN a fost scazut pentru a fi aprobat si pentru a pacali poporul sa il sustina. Cu alte cuvinte, Consiliul de Stat a sfidat corpul legislativ numarul unu si l-a folosit ca pe o stampila automata.”

Cand fac referinte la Proiectul Barajului, autoritatile si expertii din China folosesc adesea termeni precum “investitie statica” si “investitie dinamica.” Dr. Wang explica: “Sa luam exemplul de a cumpara o casa de un milion de yuani. Un milion este investitia pe care trebuie sa o faci astazi pentru a obtine casa. In China, acest lucru este denumit investitie statica. Cele 57 miliarde aprobate de CPN si cele 90 de miliarde aprobate de Consiliul de Stat sunt toate considerate investiti statice.

Consiliul de Stat a lansat atunci un alt termen, ‘investitii dinamice’, dupa cea ‘statica’ de 90 de miliarde. O sa folosesc acelasi exemplu. Daca nu ai un milion de yuani, trebuie sa imprumuti de la banca. Banca va percepe dobanda. In China, investitia dinamica inseamna investitia statica plus dobanda. Asadar, presupusul cost dinamic s-a dublat din nou si a ajuns la suma de 205 miliarde.”

“Totusi, termenul de investitie statica, acceptat international, deja ia in considerare si dobanzile percepute de banci. Autoritatile chineze nu pot calculata costul astfel, deoarece nu au imprumutat bani de la nicio banca. In schimb, autoritatile au subventionat mare parte din proiect prin intermediul unei taxe speciale, denumita ‘Fondul Construirii Barajului Trei Defilee.’”

Fondul Construirii Barajului Trei Defilee a fost creat fara o audiere sau o aprobare a CPN. Din 1992, platitorii de taxe si impozite din intreaga tara au fost loviti de taxe aditionale pe fiecare kWh la factura de electricitate. Taxa a fost initial hotarata la 0.003 yuani pe kWh, crescand la 0.004 yuani in 1994, si ajungand la 0.007 in 1996. De-a lungul duratei de ridicare a proiectului, adica vreme de 16 ani, poporul chinez a platit mai mult de 90 miliarde yuani (13 miliarde dolari) pentru masivul proiect.

Comentand asupra acestor lucruri, Wang a spus: “Conform raportului de audit din 2007, intocmit de Biroul National de Audit, 280 de milioane de yuani din cele 9.6 miliarde alocate in 2004 si 2005 au fost insusite pe nedrept de autoritatile locale. Masivul proiect a devenit gaura neagra a coruptiei. Costul total al stramutarii a fost de 70 de miliarde yuani (10.25 miliarde USD) si fiecare persoana ar fi trebuit sa primeasca 40.000 de yuani. Cu toate acestea, fiecare migrant nu a primit decat intre 5000 (732 USD) si 8000 yuani (1172 USD). Unde s-a dus restul banilor ramane un mister. Regimul comunist nu are curajul sa declare ceva in fata celor 150 milioane de migranti, intrucat le datoreaza acestora prea mult.”
Conform raporturilor media din China, tinutul Wushan, o regiune model pentru proiectul migratiei BTD, a delapidat aproximativ 30 milioane yuani in fiecare an. Primele 12 generatoare hidro-electrice achizitionate la preturi exorbitante din Brazilia nu au indeplinit conditiile contractuale, dupa ce grupul care s-a ocupat de achizitii a calatorit in toata lumea. O nota aditionala o reprezinta faptul ca Jin Wenchao, seful Corporatiei de Dezvoltare Economica Trei Defilee, o companie ce trebuia sa furnizeze servicii de sustinere pentru proiect, a fost dat disparut, impreuna cu suma de 1,2 miliarde yuani (1,75 milioane dolari).

Modelul Chinei de progres economic transmite o lectie importanta tuturor statelor avide dupa topuri economice – progresul are un pret, un pret atat de mare, incat nu se poate estima in cifre. Aici nu vorbim de evaluari cantitative ale pierderilor materiale sau de costurile necesare stramutarii unor localitati, ci de un impact in ecosistemele naturale, un impact psihologic asupra 1.3 milioane de oameni ce au fost nevoiti (sau, mai bine zis, siliti) sa-si paraseasca locuintele. E greu să-ți imaginezi un astfel de proiect într-o altă parte a lumii.

Din pacate, astfel de constructii cu atat de multe riscuri pot produce pagube ce nu pot fi nici macar prognozate. Oficialii chinezi dau asigurari ca barajul va rezista chiar si in cazul unei bombe atomice, insa ce se intampla daca nu va fi asa ? Ce speranta mai au orasele din aval in cazul unui cutremur puternic ce ar fisura barajul  (ex. Shanghai)  ? Dar, pana la urma, ar putea spune cineva, orice actiune presupune un risc mai mare sau mai mic si…daca ar fi sa ne gandim putin, „cel mai mare risc, e sa nu risti”. Totusi, acesta nu este un argument sau o scuza pentru lacomia omului manifestata in exploatarea naturii. In final, cand natura isi va cere drepturile, oamenii vor da vina pe Dumnezeu, pentru ca e mai simplu asa si a devenit o obisnuinta… Dar oare Dumnezeu e de vina ?

Surse info: Wikipedia, Scribd, Ziare, Libertatea, Fabricadebani, Com24, Epochtimes-romania, Theepochtimes, Descoperă.ro, Romanian.cri.cn, Epochtimes-romania, Apropo

Surse foto: Wikipedia, Scribers.neondsl, Earthobservatory.nasa.gov, Privilegiul.info, Descoperă.ro, Theepochtimes

Video:

http://www.peteava.ro/id-607568-undeva-in-china-barajul-sanxia

http://www.youtube.com/watch?v=2TemymbPUws&feature=related

Despre autor
Absolvent al Facultatii de Geografie (UB) - specializarea Stiinta Mediului și al masterului "Evaluarea Integrată a Stării Mediului".
4 comentarii la acest articolScrie-l pe al tau!
  1. Este un articol foarte bun. Chiar ma interesa Barajul celor 3 defileuri si a meritat pe deplin efortul lui Razvan Spiridon, cu aceasta cale vrand sa ii multumesc!

    • Vă mulțumesc pentru aprecieri !

  2. Şi Barajul de la Aswan a fost criticat, una dintre criticile aduse fiind oprirea sedimentelor în lacul Nasser. Şi acolo s-a pus problema inundării templelor, dar acestea au fost mutate piesă cu piesă în locuri mai înalte. Unul singur a fost inundat de apele Barajului Mic de la Aswan , dar şi acela a fost, ulterior, mutat.

    Din câte văd eu, în cazul Egiptului, cele două baraje de la Aswan au fost chiar necesare; nu se mai putea fără. Aici, însă, pare a fi vorba mai degrabă de un orgoliu decât de o necesitate strictă. Barajul mare de la Aswan are 111m. Ăsta are aproape 200. La Aswan s-au mutat templele; aici, multe site-uri arheologice sunt inundate. Aswan a fost construit cu ajutorul sovieticilor, aceştia având, la acea vreme, o anumită experienţă în domeniu. Aici cine a făcut proiectul? E, cumva, tot sovietic, dar adaptat de către chinezi?

    • Mai întâi mulțumesc pentru comentariu!
      Sincer, nu cunosc cine a realizat proiectul; sunt destul de greu accesibile informațiile de genul acesta. Oricum, cred că au fost speciliști din mai multe țări…

Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2019 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress