Amenajările de pe Râul Bistrița – ”Calea de lumină a țării”

Ca orice ”natura naturata” (natură creată de om), și barajele pe râuri au viața și sfârșitul lor…Una dintre cele mai cunoscute hidrocentrale din România, hidrocentrala Stejaru, funcționează pe baza energiei apei cantonate în lacul de acumulare Izvorul Muntelui, lac ce se află într-un accelerat proces de colmatare…Deși unul dintre cele mai de succes proiecte hidrotehnice de pe râurile românești, exploatarea lacului de acumulare în condițiile de deteriorare actuală nu va mai putea fi susținută mult timp, de aceea, și din alte motive de natură economică, se caută soluții de demarare a unor noi construcții hidrotehnice mai performante și mai rentabile pe locul sau în apropierea amenajării actuale.

1Studiile hidrotehnice ne spun că atunci când pe fundul lacului de acumulare se vor reține mai multe sedimente decât volumul de apă ce va putea circula, aluviunile nu vor mai putea fi tranzitate în aval și va înceta procesul de spălare a cuvetei lacustre. Panta apei în lac se schimbă cu trecerea timpului, pe măsură ce aluviunile se depun sub formă de evantai de la baraj spre aval. În mod normal, în primii ani după construcție, odată ce lacul este golit după utilizarea lui pentru hidroenergie, volumul aluviunilor provenite de la eventuale viituri este evacuat liber în aval, permițând nivelului apei să se stabilească în mod natural, în funcție de debitul afluent. Pentru a întreține cât mai multe zeci de ani un lac de acumulare, scurgerea trebuie să se facă într-un regim cât mai apropiat de cel natural și în primii ani de folosință este de așteptat ca depunerile din lac să fie parțial antrenate în aval sau în orice caz să nu se creeze depuneri noi. De aceea, după o îndelungată folosință a lacului, se impune fie lăsarea lui spre colmatare și renunțarea la producerea hidroenergiei, fie amenajarea unuia nou, construirea de noi diguri sau restaurarea celor vechi, pentru a continua activitatea de exploatare. Pentru realizarea acestui obiectiv, debitele provenite în urma scurgerilor din bazinul hidrografic al râului colector și din deversări sunt tranzitate cu ajutorul echipamentelor hidromecanice ale vechii acumulări.  Soluția de mai sus nu a fost pusă în practică la prea multe lacuri de acumulare de la noi până în prezent (un exemplu bun este acela de la Vidraru de pe râul Argeș), dar oferă avantajul păstrării în bună funcționare a prizei energetice vechi prin evitarea colmatării acesteia. Astfel, capacitatea de transport al aluviunilor în suspensie crește și lacul se primenește continuu prin spălarea hidraulică a cuvetei vechii acumulări și decolmatarea pe cale naturală a acesteia.

2Lacul de acumulare de la Izvorul Muntelui este într-un accelerat proces de colmatare, așa că, pentru a continua valorificarea energetică a Bistriței sunt necesare noi amenajări. Iată o scurtă descriere a ceea ce Râul Bistrița deține în prezent în materie de amenajări… Peisajul hidroenergetic de pe râul Bistrița se prezintă în afară de lacul de acumulare de la Izvorul Muntelui cu hidrocentrala de la Stejaru, alte 11 hidrocentrale de putere și dimensiuni mai mici, înșiruite în aval de cel dintâi până la Bacău. Trei se află în zona muntoasă (Pângărați, Vaduri, Piatra Neamț), una singură din ele, cea de la Vaduri, având o forță instalată (44.000 kW) de două ori și jumătate mai mare decât a celei mai mari hidrocentrale a României de dinainte de război (cea de la Dobrești). Predominanța este însă a hidrocentralelor de depresiune subcarpatică (Roznov I, Roznov II, Zănești, Costișa, Buhuși, Racova, Gârleni), iar ultimele două (Bacău I și II) apar în împrejurimile orașului omonim.

2Cu o așa lungă salbă de lacuri pe cursul ei, Râul Bistrița nu a fost considerat cu exagerare de Vintilă Mihăilescu, una dintre cele mai ample ”căi de lumină” a țării. În afara hidrocentralei de la Stejaru, întreaga salbă de hidrocentrale din aval însumează o forță instalată foarte mare (247 MW). Această grandioasă realizare a adus mari schimbări în peisajul părții de sud a Depresiunii Cracău-Bistrița, nu numai prin apariția unui peisaj antropic inedit al barajelor de forme îndrăznețe, ci și prin folosirea în scopuri practice a terenurilor altădată inundate la viituri.

1Răspunsul la nevoia urgentă în regimul natural și antropic al lacului și râului Bistrița în apropierea sa a venit din partea mai multor potențiali constructori hidrotehnicieni. Dintre aceștia, se pare că doar Societatea Water Energy System SRL a primit avizul Transelectrica pentru construirea unei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj în localitatea Izvorul Muntelui.  cu o capacitate instalată de 300 MW. Avizul a fost dat în cadrul unei conferințe ce a avut loc în luna martie 2012, iar punerea în funcţiune este programată pentru anul 2017. Lacul de acumulare Izvorul Muntelui sau mai simplu cunoscut, Lacul Bicaz, a fost primul construit în România (1960) și a reprezentat un model de urmat pentru următoarele amenajări hidrotehnice.

Din motive economice, Hidrotehnica, responsabilă de administrarea amenajărilor din țară, nu mai poate gestiona foarte eficient hidrocentrala. Sperăm că alegerea societății care se va ocupa de ”repunerea ei pe picioare” să fie una oportună și deloc păgubitoare, așa cum s-a întâmplat cu multe proiecte hidrotehnice și de altă natură în România, ai căror ”vânzători” și ”cumpărători” au ținut mai puțin la echilibrele și schimbările de mediu ce survin și mai mult la recompensa financiară imediată.

Bibliografie:

Tufescu, V., 1066, Subcarpații, Editura Științifică, București.

http://www.rowater.ro/daarges/Documente%20Planuri%20bazinale/21.%20Reguli%20de%20exploatare%20coordonata%20pe%20perioada%20apelor%20mari.pdf

http://www.fabricadebani.ro/news.aspx?iid=42474

Despre autor
Studentă în anul II Master, specializarea Climatologie și Resurse de Apă, Facultatea de Geografie, Universitatea din București
1 comment on this postScrie-l pe al tau!
  1. Frumoasa metafora “Calea de lumina a tarii”.
    Bravo Gabi ! La mai multe articole!

Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2019 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress