Acumularea Hidroenergetică de la Valea Mare

Unii cred că Istoria și Geografia sunt două domenii diametral opuse…în timp ce primul se îndeletnicește cu timpul, celălalt pune stăpânire asupra spațiului, dar undeva, prin condeiul cercetătorilor, ele reușesc să se întâlnească și să se completeze reciproc. Povestea de astăzi este scrisă pe filele istoriei și ale geografiei, sau țesută ”pe firul apei”, cum ar spune hidrologii. O hidrocentrală de succes, care a rezistat timpului!

Cu ajutorul lui D-zeu și al colecvtivului C.H.E. Motru din S.H.Tg-Jiu, s-a adus acest izvor în locul acesta și s-a ridicat această hidrocentrală. Puterea noastră este apa!”. Aceasta este cartea de vizită cu care ne întâmpină acumularea hidroenergetică de la poalele Munților Vâlcan, din vecinătatea localității Padiș, județul Gorj. În timpul construirii Hidrocentralelor de la Porțile de Fier, inginerii au studiat și posibilitatea captării apelor de pe râurile Cerna, Motru și Tismana, devenită apoi mai mult decât o certitudine. Îmblânzirea forței hidraulice a demarat în anul 1972, urmând ca întâietatea să aparțină în 1978 amenajării de pe râul Cerna, iar până în 1987 să fie finalizate și celelalte hidrocentrale pe râurile Motru și Tismana (cu cele trei acumulări –colonii: Clocotiș, de lângă Stadionul cel Vechi, Coșbuc pe Valea Tismanei și Tismănița, aflată la poalele nord-estice ale Cioclovinei). Energia produsă în cadrul acestui sistem de lacuri de acumulare, legate subteran, avea să susţină sistemul energetic naţional în perioada vârfului de consum.

Conform datelor statistice, energia produsă de lanțul de hidrocentrale a crescut din 2008 până în 2010 de la mai puțin de 400 GWh la aproximativ 600 GWh, datorită creșterii cererii de energie destinată nevoilor curente ale unei părți a populației, deloc de neglijat, din județul Gorj, dar și producerii de curent electric folosit în diferite scopuri (mai ales industriale). Hidrocentrala Motru, situată pe malul drept al văii Motru, în amonte de confluența cu râul Valea Mare, este prima care preia energia produsă de apele Cernei, din amonte, urmând ca apa transportată prin conducte să traverseze lacul de acumulare și să fie adusă prin tunelele săpate prin Subcarpații Olteniei înspre centrala hidroelectrică de pe râul Tismana. Unul dintre cele mai înalte din România, barajul de la Valea Mare domină împrejurimile prin ineditul construcției hidrotehnice, dotat fiind cu un transformator de mare putere (cca 500 W), alimentat prin conducta ce coboară de la altitudine mai mare, din bazinul Cernei, mai precis din cadrul Acumulării de la Valea lui Iovan, situată perpendicular pe Valea Cernei, între Munții Mehedinți și Godeanu. Arhitectura clădirii centralei reprezintă o cuvă etanşă din beton armat, turnat monolit, îngropată pe o adâncime de 17 m în roca de bază şi udată de apele râului Motru pe o înălţime de 10 m, din care apa este deversată din lacul de acumulare de pe Motru în cel de pe Tismana, printr-o galerie de fugă de pantă considerabilă și aflată la o diferență de nivel de aproximativ 300 m.

Dat fiind sistemul triunghiular de captare-generare, energia mecanică a apei în cadrul Hidrocentralei de pe Motru, a doua verigă a lanțului de 3 hidrocentrale și 5 lacuri de acumulare, este captată în mod invers față de cum se obișnuiește în cadrul majorității barajelor. Această energie mecanică este pusă în mișcare prin cele două componente ale sale: energia potențială a apei dată de diferența de nivel între lacul de acumulare (situat la altitudine mai coborâtă în acest caz) și centrală (amonte de lac), respectiv din energia cinetică a apei în mișcare, ce se mărește continuu la trecerea prin mai multe poziții staționare și de curgere, datorită triplei joncțiuni a râurilor-sursă – Cerna, Motru și Tismana. Situat în cel mai mare Parc Național din România, Domogled-Valea Cernei, complexul hidroenergetic îndeplinește multiple funcții, dintre care cele mai importante sunt cea economică și turistică, serviciile furnizate în sistem energetic nefiind permanente, ci doar în perioadele asigurării funcționării Sistemului Energetic Național la rămânerea parțială sau totală fără tensiune, precum și servicii de interes public (apă brută potabilă, protecția împotriva viiturilor). Unică în România pentru turbinele Francis ce lucrează cu 750 de rotații/min, grupul energetic de la hidrocentrala de pe râul Motru este servit de apa din lacul de acumulare Cerna, ce are un volum util de aproximativ 125 mil. mc, turbionat de către hidroagregatele aducțiunilor din subteran ce leagă Valea Motru de Valea Tismana, pe o lungime de aproximativ 8000 m.

Cu scopul de a se încadra în planurile ecologice de amenajare energetică, pentru eliminarea pierderilor tehnologice de apă și pentru reducerea sau eliminarea infiltrațiilor din centrală, s-au investit 50.000 euro pentru modernizarea instalației de epuisment. Retehnologizarea continuă și astăzi la hidrocentrala de pe Râul Motru, în ultimii doi ani intervenindu-se la instalațiile de acționare a vanelor sferice, a regulatorului de viteză și de tensiune, dar și la înfrumusețarea locului prin amenajarea unei fântâni (marcată textual de Psalmul 91 și pictural printr-o scenă tipică de peisaj carpatic, ilustrând un grup de căprioare și alte animale sălbatice adăpându-se dintr-un izvor) și a unui spațiu de depozitare selectivă a deșeurilor. Ideea apropierii cursurilor de apă de nevoile societății umane datează de pe vremea stăpânirii romane în această zonă, primele mori și pive ce utilizau forța apei pentru măcinarea minereurilor sau prelucrarea lânii făcându-și apariția pe râul Tismana. Vestitele ”Mori cu butoaie” de la Sohodol trebuie cercetate în negura istoriei, înlocuindu-se unele pe altele (din ce în ce mai performante) în pas cu schimbul de generații.

Dacă aveți prilejul să ajungeți la Acumularea Hidroenergetică de la Valea Mare, asigurați-vă că nu pierdeți niciun cadru important dinspre toate punctele cardinale ale acesteia. Reușita acestui proiect hidroenergetic de concentrare a apelor unora dintre cele mai mari râuri din spațiul Dunăre-Jiu este zugrăvită chiar pe zidul fântânii de la intrarea în hidrocentrală, amintindu-ne de societatea rurală românească, ce a exploatat avuția apei, atât manual, cât și tehnologic, dar a știut mereu să păstreze echilibrul dintre ea și celelalte componente ale biosferei.

Bibliografie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Planuri_de_amenajare_a_apelor_din_Rom%C3%A2nia#Planurile_de_amenajare_dup.C4.83_1989

http://www.hidroelectrica.ro/Details.aspx?page=45

http://www.financiarul.ro/2009/12/03/hidrocentrala-motru-implineste-30-de-ani-de-la-punerea-in-functiune/

http://primariatismana.sapte.ro/hidroel.htm

Despre autor
Studentă în anul II Master, specializarea Climatologie și Resurse de Apă, Facultatea de Geografie, Universitatea din București
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2019 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress