Am revenit cu a doua parte a articolului de succes Zâmbește, Soare, zâmbește…”. Rămăsese să vorbesc despre efectele actelor de geoinginerie aplicate mediului de savanții aflați veșnic în legitimă apărare. Am văzut, așadar, că un act de geoinginerie nu este chiar reacția normală a omului confruntat cu marele agresor, (Pământul), ci este un act intenționat, voit, menit să închidă forțele naturii într-o imensă cutie a Pandorei (a doua). Efectele acestor acte, sunt în general destul de dificil de identificat, mai ales pentru că nu se cunosc în detaliu legile după care se ”ghidează” natura. Într-adevăr s-au stabilit legi și principii generale după care se spune că ar trebui să se conducă natura. Și totuși, să fim sceptici, să ne așezăm pe un scaun strâmb și să gândim drept: viitorul este și așa incert ca să permitem unuia sau altuia dintre batmen sau spidermen să se joace cu planeta, exact ca o fetiță cu chibrituri.
Alan Robock, 2008, identifică mai multe efecte negative pe care le-ar putea avea actele de geoinginerie. Iată câteva dintre acestea:
- Posibile efecte asupra climei regionale- Alan Robock aduce aici în discuție efectele erupțiilor vulcanice asupra climei și amintește despre erupția vulcanului Pinatubo (Filipine) care ar fi injectat în stratosferă aproximativ 20 megatone SO2, fapt care ar fi provocat o răcire globală (de câțiva ani), fără efecte adverse. Și totuși, studii ulterioare (National Center for Atmospheric Research, 2007) au demonstrat că efecte negative ale respectivei erupții au existat : precipitații reduse cantitativ, a fost afectată umezeala solului și chiar și scurgerea râurilor pe areale întinse; repetarea acestor efecte sau permanentizarea acestora ar avea drept rezultat condamnarea multor milioane de suflete la moarte prin înfometare (din cauza secetei).
- Acidifierea continuă a oceanului- oceanul devenit mai acid în urma efectelor revoluției industriale (care nu a avut nimic a face cu vreo tehnologie, ci, a fost, pur și simplu), continuă acidifierea pe an ce trece, mai mult.
- Posibile efecte asupra plantelor- Cantitatea de aerosol stratosferic reduce radiația solară directă și determină o creștere a radiației difuze cu consecințe biologice directe. Studii realizate sugerează că radiația difuză ”eficientizează” fotosinteza, crescând astfel absorbția CO2. Prin plasarea de oglinzi în spațiu, radiația solară nu mai ajunge la nivelul suprafeței terestre, ceea ce ar însemna un dezastru mai mare decât cel pe care se intenționează a-l împiedica.
- Precipitații mai acide- problema ploilor acide este deja acută, pentru a ne determina să ne gândim de multe ori la o amplificare a acesteia. Prin injectările în atmosferă (care se vor realiza), aciditatea precipitațiilor va crește.
- Posibile efecte asupra norilor Cirrus- Particulele de aerosol injectate în stratosferă pot însămânța norii Cirrus, afectând bilanțul radiativ al planetei.
- Albirea cerului- provocată de injectarea particulelor de aerosol cu dimensiuni apropiate de lungimea de undă a luminii. În același timp, apusul de soare poate apărea colorat în roșu. Ambele consecințe pot avea impact psihologic asupra oamenilor.
- Fără cale de întoarcere- aerosolul injectat nu poate fi îndepărtat în cazul unei răciri excesive sau din alte motive. Ce este făcut este bun făcut!
Iată numai câteva posibile efecte ale actelor de geoinginerie, fără a pune la socoteală problemele legate de moralitatea acțiunilor respective și de alte consecințe la care poate nu s-a gândit nimeni. Dacă s-au purtat atâtea războaie pentru teritorii, pentru resurse (iar clima este o resursă), s-au încheiat tratate peste tratate pentru a reduce și a preveni lupta continuă pentru supremație, cine și ce ne asigură că toată lumea va fi mulțumită de uniformizarea climei planetei. Dacă realizăm un simplu chestionar pe tema destinațiilor de vacanță, vom vedea că acestea variază foarte mult. Unul vrea la munte, altul la mare; dintre doi indivizi lungiți la soare, unul iși bronzează tălpile, altul își bronzează doar urechile (din cauza sensibilității expunerii la soare, desigur) pentru că nu poate alege să meargă într-un loc cu climă răcoroasă. Și atunci, ne punem întrebarea firească: Ce se va întâmpla când peste tot va fi la fel? Dacă ne vom răzgândi după 10 ani și vom dori ca totul să revină la normal? Dacă un stat sau altul va dori să-și comande ”o climă” cu două grade, mai mult sau mai puțin peste medie? Se vor isca atunci războaie pe tema climei?.…Poate că da, poate că nu!…
În fine, atenție la excesul de zel!…
Bibliografie
Ananda Rady, (2011), A Review of the ”Case Orange”
Robock Alan, (2008), 20 Reasons Why Geoengineering May Be A Bad Idea
Sursă Foto:
Foto nr. 1: http://www.bubblews.com accesat 9.06.2013
Foto nr. 2: https://www.facebook.com/photo.php accesat 9.06.2013
Foto nr. 3: http://www.ecomagazin.ro/geo-inginerie accesat 9.06.2013
