Thunder is good, thunder is impressive. But it is lightning that does the work.(Mark Twain)
Descoperite ȋn anul 1989, de cǎtre profesorul John R. Winckler, de la University of Minnesota Physics,
mega-fulgerele (Sprite), sunt fulgere ce au ȋncǎrcǎturǎ de sute sau mii de ori mai mare decât cea a fulgerelor obişnuite. Sprite-urile se formeazǎ la o altitudine de 45-60 km şi, spre deosebire de fulgerele normale, acestea urcǎ, ȋn loc sǎ coboare, pânǎ la o altitudine de 100 km. De obicei, ele dureazǎ aproximativ o sutime de secundǎ, rar ajungând la o zecime de secundǎ.
Ȋn afarǎ de ȋntinderea pe verticalǎ, care poate ajunge la 50 de km, aceasta poate ajunge şi la mǎrimi mult mai mari pe orizontalǎ. Adesea, evenimentele despre care vorbim sunt formate din grupuri de foarte multe mega-fulgere, iar ȋntreg volumul unui astfel de grup poate ajunge la mii de km cubi.
Sprite-urile apar o datǎ cu fulgerele extrem de puternice. Ele se formeazǎ deseori datoritǎ norilor ȋncǎrcaṭi pozitiv. Chiar dacǎ Sprite-ul aratǎ destul de “solid” vǎzut cu ochiul liber, privit cu ajutorul telescopului, acesta este, de fapt, compus din mai multe canale subțiri. Conform imaginilor de pe camera cu luminǎ scǎzutǎ obṭinute pânǎ ȋn prezent, nu pare cǎ ramificaṭiile mega-fulgerelor ar atinge vârfurile norilor deasupra cǎrora se formeazǎ. Este posibil, totuşi, ca unele ramificaṭii sǎ atingǎ norii, dar oamenii de ştiinṭǎ nu pot dovedi ȋncǎ acest lucru. Singurul fapt care a fost dovedit este cǎ aceste mege-fulgere se formeazǎ deasupra norilor ȋncǎrcaṭi pozitiv, nu ȋn interiorul acestora.
Studiile aratǎ cǎ mega-fulgerele produc unde sonore de frecvențe extrem de joase, ȋn jur de 1 Hertz. Sub limita auzului uman, aceste valuri de infrasunete pot fi preluate de receptoare speciale la distanțe de sute de
km de locul producerii, aceste emisii de infrasunete fiind o semnătură acusticǎ a sprite-urilor.
Cu excepția zonelor arctice şi antarctice, mega-fulgerele au fost observate pe toatǎ suprafața pǎmântului. Cel mai frecvent pot fi observate ȋn nord-vestul Mexicului, sudul Braziliei, Africa Centralǎ, Japonia, Peru, China şi Australia.
La fel ca fulgii de zǎpadǎ, nu existǎ douǎ Sprite-uri identice. Oamenii de ştiinṭǎ care le-au studiat la ȋnceput au fost uimiṭi de varietatea uimitoare de forme pe care le vedeau ȋn monitoare. Odata cu ȋnceperea clasificǎrilor acestor mega-fulgere, au aparut categorii cu nume precum : Carrot Sprite (Sprite Morcov), Angel Sprite (Sprite Ȋnger), Broccoli Sprite (Sprite Broccoli) şi A-Bombs Sprites. Sprite-urile subțiri, cu aspect columniform (numite C-Sprites acum), erau numite la ȋnceput Sprite-uri Dietetice (cine spunea cǎ oamenii de ştiinṭǎ nu au un simț al umorului bine dezvoltat?) de cǎtre cercetǎtorii din Minnesota şi California.
