Opt moduri în care zgomotul ne afectează sănătatea, bunăstarea, productivitatea

Zgomotul e o problemă cu mult mai multe consecinţe decât ne imaginăm. Dăm de el în zonele industriale, în preajma drumurilor, a aeroporturilor, la metrou. Ne zgârie timpanele când îl auzim din căştile persoanei de lângă noi în autobuz. Persistă şi în interior: designul acustic nefericit al multor clădiri duce la o reverberaţie neplăcută a sunetului, forţându-ne să vorbim mai tare ca să ne facem auziţi. Am dat câteva exemple, dar oraşul este un izvor nesecat din care zgomotul curge în valuri.

Şi care sunt efectele? Voi enumera doar câteva, extrase din discursul susţinut în cadrul TED al lui Julian Treasure, directorul Sound Agency:

  1. Dacă auzi pe cineva vorbind în timp ce citeşti sau scrii, productivitatea îţi scade cu 66%. Birourile deschise îi distrag pe angajaţi fără ca ei să conştientizeze, nereuşind să-şi îndeplinească sarcinile până la sfârşitul programului. Zgomotul din birouri este, de asemenea, corelat cu un nivel ridicat de stres şi cu o dorinţa mult mai mică de a te lăsa angrenat în munca de echipă. În momentul în care sunetul a fost „mascat” prin diferite metode, abilitatea de concentrare a angajaţilor a crescut cu 46% şi acurateţea memoriei lor pe termen scurt s-a îmbunătăţit cu 10%.
  2. Nivelul de zgomot din multe săli de clasă nu este asociat cu subminarea procesului de învăţare ci doar cu pierderea totală a auzului. OMS recomandă în clase un nivel de zgomot apropiat de cel dintr-o bibliotecă: 35 decibeli. Totuşi, un studiu din Germania  arată că nivelul normal de zgomot dintr-o sală de cursuri este de 65 dB – nivel asociat cu pierderea auzului. Aşa cum Tresure subliniază în discursul său, pentru un student aşezat în rândul patru al unei săli de clasă tradiţionale, inteligibilitatea vorbirii este de  50% , auzind doar jumătate din ceea ce profesorul îi spune.
  3. O creştere cu 20 dB a zgomotului din clasă, datorată prezenţei aeroporturilor lângă şcoli,  este îndeajuns pentru a întârzia un copil să înveţe să citească cu 8 luni.
  4. 50% dintre profesori au avut probleme medicale legate de capacitatea de a vorbi doar făcându-şi meseria şi încercând să acopere fundalul de zgomot al clasei.
  5. Nivelul mediu al zgomotului din unele secţii de spital nu numai că împiedică vindecarea bolnavilor, dar necesită şi echipament de protecţie a auzului conform limitelor legale. OMS recomandă ca nivelul de zgomot din saloanele spitalelor să graviteze în jurul valorii de 35 dB. Un studiu din Statele Unite a arătat că nivelul real al zgomotului din saloane poate ajunge şi la 95 dB, cu 10 dB mai mult decât nivelul la care legile Statelor Unite cer protecţia auzului pentru expunere prelungită la zgomot. Somnul este crucial pentru refacerea pacienţilor, însă auzind continuu sunete ascuţite, convorbiri, foială, târşâit de picioare, corpul lor se simte ameninţat.
  6. 3% din cazurile de stop cardiac din Germania sunt legate în mod explicit de zgomotul traficului.
  7. Poluarea fonică poate accentua infracţionalitatea. Când în oraşul Lancaster din California au fost instalate sisteme audio ce redau ciripitul păsărelelor de-a lungul unui drum principal, infracţionalitatea a scăzut cu 15% (sursa: Wall Street Journal). Similar, când într-una din staţiile rău famate ale metroului londonez a fost pusă muzică clasică, jafurile au scăzut cu 33%, iar atacurile cu 25%. (Sursa: The Independent).
  8. Costul poluării fonice este de 30.8 miliarde de dolari pe an doar în Europa. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) analizează în raportul său din 2011 relaţia dintre zgomotul ambiental şi sănătate. În acest raport calculează costurile zilelor de muncă pierdute, ale tratamentului medical, ale procesului de învăţare prejudiciat şi ale productivităţii diminuate datorate zgomotului.

Dacă ceea ce aţi citit vi s-a părut interesant mai puteţi investi 5 minute ascultându-l pe Julian Tresure în: The four ways sound affects us, Shh! Sound health in 8 steps sau Why architects need to use their ears.

Sursa: www.ted.com

Sursa foto: http://www.hear-it.org/Defining-hearing-loss

Despre autor
Absolventa a specializarii Stiinta Mediului si a masterului Evaluarea Integrata a Starii Mediului din cadrul Facultatii de Geografie (UB).
2 comentarii la acest articolScrie-l pe al tau!
  1. Foarte frumos Alexandra! :-)

    • Multumesc, Robert. :-)

Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2019 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress